Evenimentul Zilei > Economie > Cum îi descoperă Fiscul german pe cei care îşi ascund averile
Cum îi descoperă Fiscul german pe cei care îşi ascund averile

Cum îi descoperă Fiscul german pe cei care îşi ascund averile

Cu autorităţile fiscale nemţeşti nu e de glumit: e suficientă o plângere ca să ia urma veniturilor nedeclarate ale unei persoane, dar nici tranzacţiile de pe internet nu scapă neurmărite.

O plângere depusă de partenerul de viaţă sau de un fost angajat, dar şi tranzacţiile făcute pe internet pot pune Fiscul din Germania pe urmele unui contribuabil care s-a "ferit" să-şi declare averea reală. Iar cu autorităţile nemţeşti nu e de glumit: amenda pentru evaziunea fiscală comisă din neglijenţă poate ajunge la 50.000 de euro.

Stephan Kühnel, audit manager în cadrul companiei de consultanţă Mazars România, a explicat pentru EVZ cum detectează şi pedepseşte Fiscul german evaziunea.

CD-uri cu conturi din Elveţia

Astfel, autorităţile germane se concentrează pe venit sau pe bunurile deţinute care pot indica veniturile.

"Venitul obţinut în perioadele anterioare este relevant doar dacă evaziunea fiscală a avut loc în ultimii cinci ani (neglijenţă) sau 10 ani (evaziune fiscală intenţionată)", explică Stephan Kühnel.

Printre acţiunile de detectare a evaziunii fiscale se numără urmărirea declaraţiilor fiscale obişnuite, efectuarea de audituri fiscale, dar şi de investigaţii criminale, de asemenea efectuate de autorităţile fiscale. Urmărirea poate fi declanşată, de exemplu, de o plângere depusă de partenerul de viaţă (soţul/soţia) sau de un fost angajat; notificări ale unor instituţii financiare sau notari; procese juridice; cooperare cu alte ţări.

El a amintit şi metoda care a dat naştere la ample dezbateri mediatice: autorităţile fiscale au cumpărat CD-uri cu in formaţii despre conturile deţinute de unii cetăţeni germani în bănci străine (Elveţia, Liechtenstein ş.a.). Acest lucru a dus la un val de autodenunţări, dar şi la câteva procese răsunătoare.

Pe o scară mai mică, autorităţile au acţionat şi după ce au cules informaţii disponibile public – de exemplu, după ce au monitorizat tranzacţiile pe internet (de pildă, pe eBay) pentru a-i identifica pe cei care vând obiecte la un nivel profesionist. Pentru veniturile determinate de autorităţi în urma controalelor se plătesc impozitele obişnuite, plus dobânda de întârziere.

În cazul unei evaziuni fiscale intenţionate, pedeapsa poate însemna închisoare de până la zece ani ori o penalizare financiară. "De obicei, aceasta este calculată în funcţie de rata zilnică a veniturilor persoanei", susţine reprezentantul Mazars.

Câţi bani se pierd din lipsă de inspectori fiscali

Această penalitate se plăteşte în plus faţă de impozitele obişnuite. De asemenea, averile care fac subiectul investigaţiilor criminale pot fi confiscate.

Pe de altă parte, Kühnel a mai precizat, citând un articol publicat în 2010 într-un ziar nemţesc, că numărul ridicat de posturi neocupate la Fisc ar putea duce la taxe necolectate de circa 30 miliarde euro. Numărul de poziţii vacante menţionat era de 3.050 auditori fiscali (dintr-un total de 13.800) şi 420 ofiţeri de investigare a fraudelor (din 2.570).

În ceea ce-i priveşte pe contribuabilii care consideră fuga de taxe un "sport", problema s-ar putea explica prin nivelul ridicat de impozitare a persoanelor fizice, comparativ cu România.

"Unii cetăţeni germani nu au părut să considere evaziunea fiscală o problemă, ci mai degrabă un fel de «sport» pe care îl joacă cu autorităţile fiscale. Această abordare ar putea fi justificată prin impozitarea ridicată a persoanelor fizice, comparativ cu Români.“
STEPHAN KÜHNEL, audit manager, Mazars România

OFENSIVĂ

Autorităţile din România abia acum îi iau la verificat pe proprietarii vilelor şi ai maşinilor scumpe

Chiar dacă pare incredibil, autorităţile fiscale din România nu au putut face nimic până acum pentru a verifica şi taxa averile nedeclarate. Motivul? Nu au avut legislaţia necesară care să le sprijine un asemenea demers. Abia la finele anului trecut, guvernul a modificat Codul Fiscal, astfel încât Agenţia Naţională de Administrare Fiscală să poată evalua şi impozita averile nedeclarate. Din păcate, este vorba însă doar de veniturile realizate începând din 2011, iar primele verificări se vor face de anul viitor. Pe lista prioritară sunt cei în cazul cărora diferenţa între cheltuieli şi venituri este mai mare de 50.000 de lei.

Cum va determina Fiscul aceste averi? Va folosi, printre altele, datele privind proprietăţile imobiliare de la Cadastru sau primării, sumele de bani deţinute de la bănci, iar maşinile cumpărate – de la Poliţie. Astfel, de pildă, dacă cineva declară venituri de 100 de lei realizate în 2011, dar în baza de date a primăriei figurează că şi-a achiziţionat o casă cu o valoare impozabilă de 500 de lei, Fiscul va cere persoanei să justifice de unde a avut veniturile. Dacă nu poate dovedi, diferenţa va fi impozitată.

Problema o constituie faptul că 2011 este "anul zero", iar averea nedeclarată obţinută anterior nu poate fi impozitată. Astfel, cel care cheltuieşte 500 de lei, deşi a avut venituri de 100 de lei, poate invoca banii obţinuţi înainte de 2011.

Dan Tudor Lazăr, secretar de stat în Ministerul Finanţelor Publice (MFP), a explicat recent că Fiscul va accepta şi argumente de genul "am bani la saltea primiţi de la bunica", însă doar o dată.

Deocamdată, MFP lucrează la normele de aplicare a ordonanţei, care, potrivit unor surse oficiale, vor fi definitivate în această lună. Urmează apoi circuitul normal de avizare, astfel încât nu se ştie când vor apărea în Monitorul Oficial. La elaborarea lor, autorităţile au primit consultanţă de la Fiscul francez şi cel american.

Informaţiile publicate de evz.ro pot fi preluate de alte publicaţii online doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.
Publicat in categoriile: Economie
Ne puteți urmări și pe pagina noastră de Facebook sau pe Google News
Accesează: