Înghiţim produse alimentare cu 20% taxe de supermarket. Un litru de lapte pleacă de la producător cu 2,2 lei şi se vinde în supermarket cu 3 lei.

Cea mai fierbinte temă a conflictului dintre producători şi comercianţi rămâne cea legată de preţul de intrare al produsului în supermarket. De exemplu, un producător de lapte este dispus să-şi vândă produsul cu 2,2 lei. Acesta este preţul de la care el vrea să înceapă negocierea cu supermarketul. Însă supermarketul porneşte negocierea de la un alt preţ, de 2,7 lei. În acest preţ el include anumite taxe, în funcţie de istoria relaţiei cu producătorul, astfel încât producătorii mai vechi şi care furnizează cantităţi mari de marfă sunt avantajaţi.

Prin contractul semnat cu supermarketul, producătorul nu îşi poate vinde laptele în alte magazine la un preţ mai mic decât cel de 2,7 lei pe litru, ceea ce îl dezavantajează, plus că diferenţa de 0,5 lei intră în buzunarul supermarketului. La acest preţ se adaugă alte taxe (adaosul comercial al supermarketului), astfel încât litrul de lapte ajunge la raft cu un preţ de 3 lei. Aparent, supermarketul adaugă doar 0,3 lei, când de fapt noi plătim un produs mai scump cu 8.000 de lei vechi, pentru intermedierea supermarketului. Pe de altă parte, supermarketul oferă un spaţiu de desfacere şi asigură un comerţ civilizat.

Retailerii: „vorbim limbi diferite“

„Neînţelegere“ a fost cuvântul de ordine al şedinţei desfăşurată ieri la Ministerul Agriculturii, la care au participat reprezentanţi ai lanţurilor de supermarketuri, cei ai Agriculturii, ai Finanţelor şi ai Ministerului Comerţului. La şedinţa de ieri au fost consultaţi reprezentanţii retailerilor, în timp ce producătorii se vor întruni săptămâna viitoare. „Nu înţelegem ce vor producă torii de la noi“. „Noi nu impunem preţuri, e o neînţelegere alimentată de producători“. „Prestările serviciilor de marketing şi publicitate nu sunt taxe“. Acestea sunt doar câteva dintre poziţiile exprimate de reprezentanţii marilor lanţuri de magazine.

Potrivit producătorilor, soluţia pentru o relaţie „la vedere“ cu comercianţii ar sta în separarea şi afişarea la raft atât a preţului producătorului, cât şi a celui rezultat după aplicarea taxelor.

Taxele acoperă investiţia

Producătorii vor să practice aceleaşi preţuri de bază în toate magazinele, în timp ce retailerii nu vor să-şi piardă libertatea de a negocia nivelul reducerilor.

„Dacă am avea un preţ fix de listă nu ştiu ce s-ar întâmpla cu preţurile produselor“, a susţinut ieri, la o întâlnire la Ministerul Agriculturii, un reprezentant al unul lanţ de cash&carry, sugerând o posibilă creştere a preţurilor. „Noi nu impunem cele mai mici preţuri la vânzarea către consumator, ci doar la achiziţia de la producător“, a spus un alt retailer. „Dacă eu aş avea acelaşi preţ de intrare în supermarket ca în magazinul de la colţ, cu siguranţă am vedea că la colţ s-ar vinde mai ieftin“, ne-a declarat Sorin Minea, preşedintele Romalimenta şi directorul general al mezelarului Angst.

„Noi prestăm servicii, oferim spaţiu de desfacere pentru producători, toate lucrurile acestea se plătesc oriunde în lume. Nimic nu e gratis“, a spus reprezentantul unui lanţ francez de retail.

DEZVOLTARE

Mai e loc pe piaţă

Milos Ryba, analist la publicaţia britanică „Planet Retail“, a afimat ieri în cadrul FMGC Regional Summit 2008, organizat de revista „Piaţa“, că ponderea celor patru concepte de comerţ modern (supermarket, hipermarket , discount şi cash& carry) în totalul comerţului din România va creşte de la 28% în 2007 la 41% la 2013. Pentru a se dezvolta în ţările din Europa de Sud-Est însă, companiile internaţionale de retail „trebuie să cunoască bine tradiţiile şi mentalităţ ile ţărilor“, susţine specialistul. Potrivit acestuia, un concept care funcţionează cu succes într-o ţară nu poate fi copiat şi transpus ca atare în altă ţară din zonă, din cauza diferenţelor mari ale comportamentului clienţilor.

Singura armă eficientă în lupta pentru cucerirea cotei de piaţă va fi, potrivit lui Marius Caluian, directorul general al companiei de cercetare de piaţă MEMRB, „poziţionarea cât mai bună a brandului propriu în mintea consumatorului. Poate un lanţ va decide să se specializeze pe cele mai mici preţuri din România. Alt lanţ va decide să se specializeze pe produse proaspete, iar altul poate că va loializa clienţii prin oferirea unor avantaje care decurg din utilizarea anumitor carduri“. Datele MEMRB arată că, în prezent, în România există 4,6 magazine - inclusiv supermarketuri, farmacii şi magazine de cartier - la 1.000 de locuitori. (Ana Bâtcă)