EPISODUL 10. Un bărbat din Bistriţa-Năsăud a fost când lăsat fără capacitate de exerciţiu, când înzestrat cu ea de către justiţia pe care mătuşa lui o numeşte "moară a corupţiei".

Un bolnav psihic s-a însănătoşit - în acte - după patru ani, deşi boala cu care a fost diagnosticat de experţii medicali ("tulburare mixtă de personalitate, oligofrenie de gradul II") este ireversibilă şi nerevizuibilă.

În 2003, Institutul de Medicină Legală din Cluj recomanda punerea lui sub interdicţie, pentru ca, în 2007, acelaşi institut să recomande contrariul. Bolnavul şi-a vândut casa

Instanţele de judecată şi-au însuşit observaţiile medicilor şi, după ce l-au pus sub interdicţie, în 2003, l-au scos de sub in terdicţie în 2009. Deşi, între timp, a fost promovat, "la oameni sănătoşi", la 59 de ani, Radu Nicoară continuă să primească pensie de handicapat de la statul român pentru oligofrenie de gradul II. Cât timp bărbatul era însă retrogradat "la nebuni", nişte vecini din comuna Budacu de Jos, judeţul Bistriţa-Năsăud, au cum părat de la el un teren şi-o casă aflate în centrul satului. Mătuşa bărbatului, Ana Lovinescu (72 ani) - care îndeplinea rolul de tutore -, a cerut, în instanţă, anularea contractului de vânzare-cumpărare şi a avut câştig de cauză.

Nemulţumiţi de deznodământ, cumpărătorii au deschis acţiune pentru scoaterea lui Radu Nicoară de sub interdicţie şi, în 2009, au obţinut ce-şi doreau. Liber să dispună cum vrea de bunuri, Nicoară a vândut din nou terenul şi casa. Deşi între o tranzacţie şi cealaltă trecuseră patru ani, bărbatul a vrut acelaşi preţ: 12.000 lei.

Declaraţia de răzgândire

Nici n-a apucat să vândă bine, în aprilie 2009, că în luna iulie a aceluiaşi an a început să regrete. În faţa unui reprezentant al ONG-ului "Liga Dreptăţii", a dat o declaraţie în care a povestit cum a decurs tocmeala dintre el şi cumpărători - Ioan şi Elena Melania Cadar, patronii unei firme de construcţii, Codolomiti Trans: "Am fost luat de Cadar acasă cu maşina lui personală şi m-a dus la el acasă să semnez 5 exemplare în alb. N-am primit niciun ban pe casă, dar mi-a plătit o amendă în valoare de 850 de lei. N-am primit nicio hârtie de la Cadar Ioan, m-am dus la notara Bria să-mi dea şi mie copie după contract de vânzare, eu personal n-am original după contract".

Mătuşa lui Radu Nicoară, Ana Lovinescu, crede că ambele vânzări au fost ilegale. Prima nu ar fi trebuit să aibă loc, iar a doua, zice ea, a semănat cămătăriei, bolnavului fiindu-i plătite amenzi închipuite în loc să-i fie daţi banii din contract. Pentru că a pierdut procesul pentru ţinerea nepotului sub interdicţie, femeia a făcut plângere la CEDO împotriva statului român.

Casa pe care Nicoară a vândut-o este singura pe care o are. Încă locuieşte în ea, la înţelegere cu familia Cadar.

FAMILIE

Radu Nicoară a fost crescut de familia mamei, s-a căsătorit de două ori şi are trei copii. Primul născut are studii superioare şi trăieşte în Bucureşti. Ceilalţi doi fac foamea prin Bistriţa

Radu Nicoară a rămas orfan de mamă în copilărie. Abandonat de tată, a fost crescut de familia răposatei. Chiar dacă era încet la minte, a găsit o femeie cu care să se căsătorească, a făcut un copil cu ea şi a divorţat. Apoi, a avut o altă nevastă, alţi doi copii şi a dat încă o dată divorţ.

Băiatul născut din prima căsătorie a fost crescut de Ana Lovinescu: a terminat şcoala, chiar studii universitare, şi s-a stabilit în Bucureşti. Ceilalţi doi copii, o fată şi un băiat, au rămas în Bistriţa. S-au aciuat pe unde-au nimerit şi au făcut copii la rândul lor. Pentru ei vrea Ana Lovinescu să recupereze casa şi terenul din comuna Budacu de Jos. Nicoară este tată şi bunic, dar - spune mătuşa lui - speriaţi de mizeria şi promiscuitatea în care trăieşte, niciunul dintre urmaşi nu vrea să-l viziteze.

"Ameliorarea" din rapoarte

În 2003, Institutul de Medicină Legală îl găsea pe Nicoară cu o personalitate dizarmonică. Avea atenţia dispersată, toleranţă scăzută la stres, idei puţine şi era irascibil.

Modestul lui bagaj genetic devenise şi mai sărac din cauza consumului mare de alcool - pe care el însuşi îl recunoştea.

În 2007, legiştii din Cluj îi analizau sângele în laborator şi trăgeau concluzia că renunţase la viciu. Transaminazele lui aveau valori normale: prin urmare, abandonase băutura.

Ana Lovinescu, medic stomatolog pensionar, se întreabă: "Cum e posibil ca, în patru ani, în care el n-a urmat niciun tratament, ci doar a băut şi s-a bătut, starea lui psihică să se îm bu nătăţească".

Caracterizări

Primarul din Budacu de Jos, Florin Simionca, l-a văzut ultima oară pe Nicoară acum zece zile: "Are toate geamurile de la casă sparte, acoperite cu folii de plastic. Dacă nu s-ar îmbăta, cred că ar fi normal". Şeful de post, Andrei Iancu, completează: "Când nu bea, e bun. Când bea, bea şi cu alţii şi face rele".

Elena Cadar, cea care a cumpărat casa şi terenul de la Nicoară, îl descrie: "E bolnav, dar nu atât de bolnav pe cât vrea mătuşa lui să-l scoată. Ana Lovinescu e pro cesomană. S-a judecat cu toată lumea. Am avut şi câte cinci înfăţişări pe lună. Aproape că ne mutasem la tribunal".

"Cred că am cheltuit cu procesele astea peste 15.000 de lei. E atâta autism în ţara noastră!", ANA LOVINESCU, medic stomatolog pensionar

RISIPĂ

Telefoane şi iepuri, cumpăraţi cu buletinul

Mătuşa lui Radu Nicoară spune că bărbatul a primit bătăi multe la viaţa lui. Odată, prin 1978, consătenii i-au strivit capul cu pumnii şi picioarele. Altădată, mai recent, i-au rupt mâna, i-au spart timpanul şi i-au lăsat gura ştirbă. Bătăi viguroase, până la leşin, primite când era beat, căzut lat, dar şi când se ţinea bine pe picioare. "Îl găseau singur acasă şi, jap!, începeau să-l bată. L-au tot jumulit", povesteşte femeia.

Ana Lovinescu zice că, în vremea modei creditelor cu buletinul, bărbatul a luat şi el unul, îndesându-şi în buzunare 2.000 de lei de la ghişeul unei bănci. A cumpărat cu ei şase telefoane celulare, doi iepuri, un televizor şi o maşină de spălat. Televizorul s-a făcut ţăndări în timpul unei bătăi straşnice, maşina de spălat a fost vândută cu 100 de lei, deşi costase 600 de lei, iar despre iepuri şi telefoane nu se mai ştie aproape nimic.

Femeia zice că, în fiecare lună, îi trimite cămăşi, lenjerie şi pantaloni, pe care le cumpără de la buticurile cu mărfuri secondhand din Bucureşti: câte-un pachet de 150 de lei. Într-un martie friguros i-a găsit, pe el şi pe-un alt vântură-lume cu care-şi face veacul, îmbrăcaţi doar în nişte chiloţi nou-nouţi, pe care tocmai îi expediase de la Bucureşti. SERIAL EVZ:

• CAMPANIE EVZ. Stop justiţiei nedrepte!
• EPISODUL 1: Refren din justiţia română: proces mic, travaliu mare
• EPISODUL 2: Un război în justiţie de-o seamă cu democraţia
• EPISODUL 3: "Politicienii parlamentari fac rău justiţiei prin legile pe care le dau"
• EPISODUL 4: Un proces mai lung ca viaţa
• EPISODUL 5: "Avocaţii au fost o frână în calea medierii"
• EPISODUL 6: Procesele veşnice de la noi, criticate de Europa
• EPISODUL 7: Edilii Capitalei ignoră instanţa
• EPISODUL 8: "Puricele s-a judecat cu elefantul şi a câştigat"
• EPISDOUL 9: Lupta pentru o moştenire, "suspendată" în instanţe de peste un deceniu