Evenimentul Zilei > Social > Cum au ratat ruşii gazul românesc
Cum au ratat ruşii gazul românesc

Cum au ratat ruşii gazul românesc

În octombrie 2003, companiile OMV şi Gazprom au dus tratative secrete pentru a cumpăra împreună Petrom România, aflată în proces de privatizare. „Evenimentul zilei“ dezvăluie în exclusivitate conţinutul acestor negocieri, aşa cum transpare din corespondenţa dintre numărul unu al OMV, Wolfgang Ruttenstorfer, şi unul dintre cei mai influenţi manageri ai Rusiei, Alexander Medvedev, directorul general al Gazexport şi membru al conducerii Gazprom.

Octombrie 2003. Gigantul energetic rusesc Gazprom şi compania austriacă OMV duc tratative secrete. Scopul: constituirea unui Consorţiu, denumit Petrom Holding, care să cumpere Petrom România. Compania românească era atunci în plin proces de privatizare.

„Evenimentul zilei“ dezvăluie în exclusivitate conţinutul acestor negocieri, aşa cum transpare din corespondenţa dintre numărul unu al OMV, Wolfgang Ruttenstorfer, şi unul dintre cei mai influenţi manageri ai Rusiei, directorul general al Gazexport şi membru al Comitetului de Management al Gazprom, Alexander Medvedev.

Corespondenţa pe care o reproducem integral descrie care ar fi fost soarta Petrom în cazul în care „ar fi fost o privatizare de succes“. „Opţiunea unu“ a ruşilor era divizarea Petrom şi preluarea totală a activităţii de gaze de către Gazprom şi Marco Group.

Documentele pactului Ruttenstorfer- Medvedev confirmă oficial: ruşii vor să controleze total rezervele de gaze ale României.

Gazexport este compania care face exportul de gaze ruseşti şi este deţinută de colosul Gazprom.

Avocaţii Gazprom la privatizarea Petrom au fost Cătălin Predoiu, actualul ministru al justiţiei, şi Ioana Racoţi, asociata sa.

„OMV s-a decis să liciteze
pe cont propriu“

Directorul de comunicare al OMV Austria, Bettina Gneisz, a confirmat că „OMV şi Gazexport au luat în considerare o participare comună la licitaţie. Cu toate acestea, ideea nu a fost continuată, deoarece OMV s-a decis imediat să liciteze pe cont propriu pentru Petrom“. Gneisz nu a precizat motivele care au determinat OMV să liciteze singur la Petrom, renunţând la înţelegerea cu Gazprom.

OMV a fost declarată câştigătoare de către Oficiul Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie (OPSPI), instituţie subordonată atunci Ministerului Economiei şi Comerţului (MEC), condus de Dan Ioan Popescu.

Reprezentanţii-cheie ai statului român la privatizarea Petrom au fost funcţionarul public Dorinel Mucea, asistat de către firma Credit Suisse First Boston, reprezentată şi de consultantul bulgar Stamen Stantchev.

Mucea şi Stantchev sunt judecaţi, în prezent, pentru mai multe infracţiuni grave (trădare, corupţie, spionaj) în alte dosare de privatizare.

Nici contractul de privatizare al Petrom nu a scăpat de controverse: mai multe clauze sunt net în defavoarea statului român.

Propunerea OMV către Gazexport

„Dragă domnule Medvedev,

A fost o plăcere să vă întâlnesc în Viena şi să discutăm o potenţială colaborare între Gazprom şi OMV în privatizarea Petrom.

După ce am examinat o serie largă de alternative, credem că ar putea fi beneficii substanţiale pentru Gazprom şi OMV într-o cooperare pentru privatizarea Petrom.

Înţelegem că interesul dumneavoastră principal este axat pe afacerile cu gaze ale Petrom, părţile de extracţie şi de rafinare sunt mai puţin relevante strategic pentru dumneavoastră.

Bazându-ne pe această premisă, am dori să vă propunem următoarele.

Aşa cum este subliniat mai jos, cooperarea noastră ar putea avea următorul parcurs:

1) Gazexport sau o altă entitate a Gazprom intră într-o asociere de 50:50 cu Petrom, care ar fi responsabil de alimentarea cu gaze şi vânzarea cu gaze în România; şi

2) Gazexport sau Gazprom ar putea fi partener financiar al OMV în deţinerea a 51% din Petrom, pentru a sta la baza unei cooperări operaţionale în afacerile cu gaz la un nivel corporatist, fără ca Gazprom să fie nevoit să aloce un capital disproporţionat.

Vă rugăm să ne spuneţi dacă acest model vă interesează şi vom fi bucuroşi să discutăm detalii şi variante cu dumneavoastră.

Cu cea mai înaltă apreciere,
Wolfgang J. Ruttenstorfer“




NEGOCIERE STRANSĂ


Ruşii către austrieci: totul sau nimic


„Dragă domnule Ruttenstorfer,


Vă mulţumesc pentru scrisoarea din 27 octombrie 2003, ce conturează viziunea dumneavoastră despre cooperarea OMV / Gazprom pentru privatizarea Petrom.

Vă împărtăşesc opinia că, împreună, Gazprom şi OMV au de profitat din privatizarea Petrom.

În privatizarea Petrom, Gazprom face echipă cu partenerul său în România, Marco Group, care controlează acţionariatul a trei companii: Conef, Alro şi Alprom.

Principalele interese ale Gazprom şi Marco sunt în rezervele de gaze ale Petrom, în timp ce extracţia şi rafinarea petrolului sunt mai puţin relevante pentru noi.

În mare măsură, suntem de acord cu aranjamentul propus de dumneavoastră, dar aş vrea să fac următoarele comentarii:

1)
Ne gândim la o opţiune de cooperare, în care rezervele de gaz ale Petrom vor fi, la un moment dat, separate pentru a forma o companie controlată total de Gazprom şi Marco Grup. În acest caz, noi vom renunţa la acţiunile din Petrom Holding. (Opţiunea unu)

2) Dacă o astfel de separare a rezervelor de gaz ale Petrom s-ar dovedi tehnic, economic sau legal imposibilă sau nesustenabilă, noi am fi interesaţi să rămânem în acţionariatul Petrom Holding; să avem garantate oportunităţile de a influenţa partea de afaceri cu gaz a Petrom; şi, în comun, să vindem gazul produs din câmpurile Petrom împreună cu gazul rusesc importat şi vândut în România. (Opţiunea doi)

3)
În ambele cazuri, cooperarea noastră ar trebui să aibă anumite particularităţi în

(I)
stadiul participării comune la privatizarea Petrom

(II)
stadiul managementului comun al acţiunilor Petrom cumpărate prin Asociere, Petrom Holding (în caz de privatizare cu succes)

(III)
şi stadiul separării rezervelor de gaze şi formarea unei companii independente (în cazul în care va fi implementată Opţiunea Unu)

4)
În etapa privatizării, cooperarea noastră ar fi cel mai bine implementată printr-un Consorţiu care va depune o singură ofertă pentru cumpărarea a 51% din acţiunile Petrom. Noi vă propunem ca OMV să fie leaderul Consorţiului. În ceea ce priveşte structura acţionariatului Consorţiului, Gazprom şi Marco Group ar putea deţine împreună şi în egală măsură 25% plus o acţiune, în timp ce OMV ar putea avea 75% minus o acţiune (împărţirea finală fiind bazată pe evaluarea diverselor companii şi pe regulile respective de conducere corporatistă).“

„Privatizare de succes“

Ultimele două variante de colaborare cu OMV, propuse de Medvedev, au aceeaşi finalitate: preluarea controlului integral asupra gazelor româneşti de către Gazprom şi Marco Group.

„(continuare): 5) Petrom Holding, care, conform propunerii dumneavoastră, va deţine şi administra 51% din acţiunile Petrom, în cazul unei privatizări de succes, va avea aceeaşi structură a acţionariatului.

6)
Vă propunem următoarea structură a acţionariatului companiei comune de vânzare a gazelor naturale, menţionată, de asemenea, în propunerea dumneavoastră: Gazprom şi Marco Group – 50% plus o acţiune, şi Petrom – 25% minus o acţiune. Compania de comerţ va importa gaz rusesc şi va vinde în cantitaţi mari gaz produs în câmpurile Petrom. Dacă Opţiunea Unu se va materializa, compania de comerţ şi rezervele de gaze separate ale Petrom vor fi unite, pentru a forma o companie independentă, controlată integral de Gazprom şi Marco Group.

Aşteptăm cu interes continuarea discuţiei pentru modurile de cooperare şi coordonare în planurile noastre de acţiune ca parte a procesului de privatizare în derulare,

Cu cele mai respectuoase salutări personale,

Alexander I. Medvedev,
Director General, Gazexport“

Corespondenţa conţine şi schemele de cooperare.

EVZ a utilizat serviciile unei companii de traduceri şi interpretare pentru versiunea în limba română.

DESCARCĂ DE AICI DOCUMENTELE ÎN VERSIUNEA ORIGINALĂ (PDF)


POZIŢIA OMV

„Rezultatul privatizării reprezintă
interesele Petrom, OMV şi ale României“

Directorul de comunicare al OMV Austria, Bettina Gneisz, ne-a comunicat poziţia oficială a companiei: „Rezultatul privatizării Petrom arată în mod clar că aceasta a reprezentat şi reprezintă interesele Petrom, OMV şi ale României. Petrom, ca si companie integrată care beneficiază de puterea financiară şi know-how-ul OMV, se poziţionează fără dubiu pe primul loc în Europa de Sud-Est. Acesta este un fapt clar, care nu mai lasă loc altor interpretări“. Legat de cooperarea cu Gazprom, Gneisz a precizat: „Înaintarea ofertei în calitate de consorţiu s-a făcut în deplină concordanţă cu legea privatizării din România, deoarece licitaţiile comune fuseseră permise în mod explicit prin intermediul regulilor procesului de licitaţie. De exemplu, consorţiul BP-TNK şi-a depus scrisoarea de interes după publicarea anunţului de vânzare pe 26 august 2003. În trecut, la un moment dat, OMV şi Gazexport au luat în considerare o participare comună la licitaţie. Cu toate acestea, ideea nu a fost continuată, deoarece OMV s-a decis imediat să liciteze pe cont propriu pentru Petrom. Iar rezultatul vizibil astăzi, dezvoltarea Petrom, demonstrează evident că această decizie a fost una bună“.

RACOŢI&PREDOIU


Ministrul justiţiei, avocatul Gazprom

Firma de avocatură a noului ministru al justiţie, Cătălin Predoiu, a consiliat Gazprom. „Într-adevăr, am asistat oficial, în 2003, compania Gazprom în privatizările Petrom, Distrigaz Nord şi Distrigaz Sud. Compania Gazprom a fost un client cu care am colaborat foarte bine“, ne-a declarat avocata Ioana Racoţi, asociat în Racoţi & Predoiu.

Publicat in categoriile: Social
Ne puteți urmări și pe pagina noastră de Facebook sau pe Google News
Accesează: