După ce au adoptat tacit două proiecte controversate de modificare a legii Agenției Naționale de Integritate, deputații au realizat că se află într-o eroare de procedură. Camera Deputaților era trecută for decizional. După discuții cu scandal, le-au trimis la Senat
Deputații și-au dat seama în ce încurcătură sunt abia după ce proiectele au fost adoptate. „A fost o eroare. S-a constatat în Biroul Permanent că Senatul trebuie să fie prima Cameră sesizată în legătură cu acest proiecte și atunci au fost trimise la Senat, iar apoi, vor veni la Cameră în calitate de cameră decizională”, a explicat secretarul Camerei, deputatul Niculae Mircovici.
Dezbaterile pe Legea
ANI, reluate Ieri, în jurul prânzului, Camera Deputaților a adoptat tacit două proiecte de modificare a Legii ANI care ar urma sa dea posibilitatea aleșilor incompatibili să candideze pentru alte funcții, în afara celor în care au fost găsiți incompatibili. După ce s-a iscat un scandal în presă, conducerea Camerei a fost sesizată că există o problemă.
Unul dintre proiectele care modifică legea ANI este inițiat de senatorul PC Cristiana Anghel. Acesta prevede că persoanele aflate în incompatibilitate sau în conflict de interese nu vor mai putea ocupa timp de trei ani funcția în care au fost găsite în incompatiblilitate sau în conflict de interese, nu orice funcție. Acest proiect a fost depus la Senat în iunie 2014. După ce a primit aviz de la Guvern și de la alte cinci comisii parlamentare, senatorii au trimis proiectul, în martie 2015, în brațele deputaților. “Prin avizul nr.XIX/23/2015 Comisia juridică a stabilit competența de dezbatere de către Camera Deputaților, în calitate de primă Cameră sesizată”. “Este inadmisibil așa ceva. După aproape un an în care au plimbat proiectul, acum vor să reia toate procedurile”, a declarat, pentru EVZ, Cristiana Anghel.
Cel de-al doilea proiect de modificare a legii ANI a fost inițiat de nouă deputați. Inițiatorii au arătat, în expunerea de motive, că, în prezent, în legea ANI se prevede intrerdicția persoanelor în conflict de interese sau incompatibile de a ocupa „aceeași funcție”, iar CCR a precizat că această formulare este susceptibilă de două interpretări, fie „aceeași funcție” însemană „orice funcție”, fie însemană „orice altă funcție de natura celei care a generat starea de incompatibilitate”. Ca urmare, inițiatorii au propus modificarea legii ANI, care să reglementeze situația.
Liber la arborarea steagului secuiesc
Legea care va permite arborarea steagului secuiesc a fost adoptată, ieri, de Parlament cu o majoritate covârșitoare. PSD și PNL și-au dat mâna pe acest proiect de lege inițiat de PSD și doar doi deputați au votat “împotrivă” în timp ce 275 au votat “pentru”. După ce în ultimii ani s-au iscat nenumărate scandaluri pe tema steagului secuiesc, după ce acesta a fost arborat pe sediul instituțiilor publice din Harghita sau Covasna, potrivit legii votate ieri de Camera Deputaților ca for decizional, “unitățile administrative-teritoriale pot supune aprobării Guvernului steaguri proprii”. Legea va permite, deci, ca județe precum Harghita sau Covasna să ceară Guvernului să aprobe ca steag județean sau regional steagul secuiesc. Dacă Executivul aprobă cererea, steagul secuiesc va putea fi arborat alături de steagul României și cel al UE pe instituțiile publice. Proiectul a fost depus în urmă cu un an, fiind inițiat de 42 de senatori și deputați PSD, printre care se numără și premierul Victor Ponta.
Recomandările noastre
