În doar șase ani, Primăria Bucureștiului a cheltuit sume extrem de mari pentru subvenționarea prețului gigacaloriei, plătit de populație. Cu acești bani, Capitala ar fi putut avea un sistem de termoficare nou-nouț

Circa 1,2 milioane de bucureşteni tremură la gândul că o să îngheţe în locuinţe în această iarnă. Sistemul centralizat de încălzire e în colaps. Producătorul de energie termică ELCEN, dar și distribuitorul RADET își vor cere astăzi „la pachet” insolvența la Tribunal, pentru a se proteja de creditorii, care pot oricând închide robinetele, după ce lanţul datoriilor a ajuns la fabuloasa cifră de circa 3,6 miliarde de lei.

FOTO: Gabriela Firea, primarul Capitalei FOTO: EVZ

Aceasta, în ciuda faptului că Primăria Generală a Municipiului Bucureşti a pompat, doar în ultimii şase ani, subvenţii pentru căldură de 4 miliarde de lei, adică 900 milioane euro, potrivit datelor transmise EVZ. Cu aceşti bani, Capitala ar fi avut un sistem de termoficare nou-nouţ.

„Spun cu tărie şi apăsat că bucureştenii vor avea apă caldă şi căldură. Dacă nu se demara procedura de insolvență aveam multe semne de întrebare pentru că toți creditorii făceau presiuni. Însă, în acest moment, intrarea în redresare economică, fluxul economic va decurge normal atât pentru cetăţeni cât şi pentru angajaţii ELCEN şi RADET”, a declarat, vineri, primarul general al Capitalei, Gabriela Firea, în cadrul emisiunii Capital TV.

„Insolvenţa RADET a dus şi la insolvenţa ELCEN. Astfel, societăţile vor avea un respiro şi pot regândi complet modalităţile de redresare. Insolvenţa înseamnă că societăţile se protejează. Nu vor fi executări silite. Pentru o perioadă, orice plăți, altele decât cele curente pentru încălzire, sunt suspendate. Primul efect este că se vor concentra pe funcţionarea curentă şi livrarea de căldură pentru bucureşteni. Trebuie refăcut sistemul de termoficare şi să redresăm o situaţie care pare fără sfârşit şi se înrăutăţeşte”, a spus, la rândul său, ministrul Energiei, Victor Grigorescu.

Păcăleala prețului mic

Cum s-a ajuns ca Bucureştiul, cel mai mare consumator de energie termică la nivel naţional (41,11% din total, potrivit datelor Autorității Naționale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice - ANRSC), să fie în pragul colapsului? În primul rând, din lipsa unui program serios de investiții și regândire a sistemului, în timp ce miliarde de lei au fost pompate în ultimii ani în colosul ELCEN-RADET, doar pentru a-l ține în viață.

Cel mai bogat oraş al României, Bucureştiul, oferă şi unul dintre cele mai mici preţuri din ţară pentru gigacalorie, respectiv 164,4 lei/Gcal, deşi costul aprobat de ARNSC este de aproape 343 lei. Diferența a fost plătită de toți locuitorii Capitalei, prin subvențiile pentru diferența de preț, dar și pentru a compensa scumpi rea combustibilului.

Radiografia dezastrului

Cu toate debranşările făcute, populaţia rămâne principalul consumator de energie termică din Capitală. Dacă, în 1989, consumul era de circa 12 milioane Gcal pe an (3,5 milioane Gcal – consum casnic şi 8,5 milioane Gcal – consum industrial), în 2015 a ajuns la doar 3,7 milioane Gcal, din care 91% pentru casnici, 7% la instituţiile publice şi aproape zero la sută pentru industrial, potrivit datelor colectate de EVZ.

FOTO: Victor Grigorescu, ministrul Energiei FOTO: NICU DÎRDÎIAC 

Deși unele CET-uri din Capitală s-au închis după Revoluție, ELCEN București, producătorul de energie deținut de Ministerul Energiei, este mult supradimensionat, cu cele 4 mari termocentrale rămase în funcțiune: CET Vest, CET Sud, CET Progresu și CET Grozăvești.

În zona de nord a Capitalei nu a rămas nicio centrală, astfel încât apa caldă este plimbată ineficient pe zeci de kilometri de conductă pentru a ajunge la consumatorii de acolo.

Marii consumatori de abur ai acestor termocentrale au dispărut, iar pe platformele industriale din Bucureşti, unde duduiau fabricile pe vremea lui Ceauşescu, se înalţă astăzi mall-uri sau complexuri rezidenţiale, cu soluţii individuale de încălzire.

Lanțul slăbiciunilor

În ceea ce privește RADET, rețeaua de conducte este, în cea mai mare parte, mai veche de 40 de ani, dar și supradimensionată.

Astfel, pierderile pe conducte sunt de „20 milioane de euro pe an, care se duc în pământ”, a anunţat Firea. Nefiind societate autonomă, ci în subordinea Primăriei, RADET Bucureşti a stat la mila primarilor, care au aprobat în acte un preţ mai mic de vânzare a căldurii la populaţie, dar au „uitat” să dea banii de subvenţii la timp.

La rândul ei, regia de termoficare a acumulat datorii uriașe la ELCEN, care s-au rostogolit an de an cu penalități, ajungându-se în această toamnă la suma de 3,6 miliarde. La rândul lui, producătorul de energie a strâns datorii de 1,6 miliarde lei către furnizori şi bănci. Recent, distribuitorul de gaz Engie (fostul Distrigaz Sud) a ameninţat cu sistarea livrărilor, din cauza creanţelor de recuperat.

ELCEN trebuie să dea Fiscului circa 800 de milioane de lei, 300 de milioane de lei către Romgaz, 155 de milioane către Distrigaz Sud, 90 de milioane de lei către Transgaz, în vreme ce băncile au de recuperat 243 de miloane lei.

Viitor incert

La cum arată lucrurile, unii specialişti consideră că ar fi total inutil să bagi bani pentru a moder niza aceste reţele, o soluţie fiind construirea unor CET-uri mici, zonale, însoţite de o reţea de conducte nouă, redimensionată.

Primăria Capitalei are un proiect pe fonduri europene în valoare de 186 de milioane de euro pentru modernizarea reţelei. Cum vor fi cheltuiţi aceşti bani, rămâne de văzut.

Șanse pentru încălzirea centralizată din România

Capitala este cel mai bun și de actualitate exemplu pentru a ilustra cum totul poate intra în colaps din populism și lipsă de interes. Situația este cam aceeași în toată țara. Sistemele centralizate de încălzire din orașele României au picat unul după altul, ca într-un joc de domino.

După ce au înghițit zeci de milioane de euro ca subvenții de la Guvern, multe CET-uri s-au închis. Acolo unde au supraviețuit, primăriile subvenționează cu sume uriașe de la buget căldura, pentru a reduce prețul gigacaloriei de la peste 300-400 de lei, în majoritatea cazurilor, la 200-250 lei, în medie. Bani pentru investiții nu mai rămân.

Problema socială este uriașă, deoarece, din cauza climei, șase luni din an trebuie să ne încălzim locuințele. „Dacă am face o analiză a costurilor cu subvențiile pentru tarife, reabilitam toată rețeaua de termoficare”, spune Silvia Caraman, secretar de stat în Ministerul Dezvoltării.

Fuga spre independență

Costurile uriașe și avariile repetate i-au făcut pe cei mai mulți români să își monteze propriile centrale pe gaz. Specialiștii condamnă această situație și spun că, pentru marile aglomerări urbane, sistemul centralizat de termoficare reprezintă cea mai bună soluție privind furnizarea apei calde și a încălzirii.

„Nu se poate ca un cartier de blocuri să fie încălzit de centrale murale. Nu este responsabil, dar nici eficient energetic”, susține Emil Calotă, vicepreședinte al Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Ener giei (ANRE). În plus, riscul de explozii este ridicat.

Potrivit acestuia, soluțiile de încălzire la nivel local trebuie reconsiderate, pentru a ne adapta politicilor europene, dar și tendințelor în domeniul încălzirii, cuvintele- cheie fiind surse regenerabile, cogenerare de înaltă eficiență, reabilita rea clădirilor, contorizarea individuală.

Alți specialiști mai spun că acesta este „ultimul ceas” pentru a se mai salva încălzirea centralizată în România. În Helsinki, de pildă, 93% din populație este conectată la sistemul centralizat de încălzire, iar Munchen are o țintă ambițioasă: să folosească doar surse regenerabile de energie pentru încălzirea centralizată.

Orașe încălzite cu energie „verde”

În România, din rapoartele ANRSC consultate de EVZ reiese că în 11 localități (în județele Bacău, Suceava, Buzău, Vâlcea, Bihor, Harghita, Timiș, Arad, Cluj) din cele 61 cu încălzire centralizată se folosesc surse regenerabile de energie – biomasă sau energie geotermală.

Așa reușește localitatea Beiuș din Bihor să aibă al doilea cel mai mic preț din țară, de doar 96,33 lei pe Gcal, care nu mai necesită subvenții. Exemplul este o excepție, pentru că, inclusiv acolo unde se utilizează sursele „verzi” de încălzire, costurile rămân mai ridicate, la peste 200 lei/Gcal.

Interesant este cazul orașului Huedin, unde furnizor este o companie care a construit o centrală termică în cogenerare folosind ca materie primă biomasa, pentru care a înființat culturi de plop energetic Paulownia. Costul căldurii livrate este de 234,76 lei, iar la populație – de 198 lei, cu subvenții de la primărie.

Starea sistemului în cifre

● Circa 80% din grupurile termoenergetice din România au fost instalate in perioada 1970-1980;

● În perioada 1997 – 2003, în cca. 40% din localitățile urbane s-au desființat în totalitate serviciile centralizate de încălzire;

● Din 315 localități care dispuneau de căldură centralizată în 1990, au mai rămas doar 61.

Oradea, un exemplu de succes

Unele primării au reușit, singure sau cu parteneri privați, să repună pe picioare sistemele locale centralizate de încălzire, readaptându-le consumului actual. Rețetele de succes sunt însă extrem de puține.

După ce, în 2002, Guvernul a trecut toate sistemele de termoficare din țară în brațele primăriilor, Oradea, ca și celelalte orașe, a trebuit să își gestioneze singură încălzirea populației.

FOTO;Ilie Bolojan, primarul Oradei

La început, lucrurile au funcționat din inerție, rezumându- se la a ține în viață echipamentele, mărturiesc reprezentanții Primăriei. În 2013, situația era în pragul colapsului, așa că Primăria Oradea a luat decizia de a înființa o nouă societate, Termoficare Oradea SA, unicul operator de producere a energiei, transport și distribuție, la care deține 99% din acțiuni.

De atunci, a atras toate sursele de finanțare posibile, inclusiv fonduri europene în valoare de 88 milioane euro, valoarea totală a investițiilor în sistem ridicându-se la 104 milioane euro.

„Am făcut cele mai mari investiții din România în sistemul de termoficare, din toate sursele posibile: fonduri europene, bugetul național sau local. Am construit cea mai modernă sursă de producere a energiei termice, dar avem în continuare probleme cu pierderile din rețele. Ne vom concentra investițiile pentru reabilitarea acestor rețele”, a declarat Dan Crețu, director comercial al societății.

Turbină nouă

Cu acești bani, au construit o turbină nouă în cogenerare pe gaz la CET Oradea, care se adaugă la trei centrale pe surse geotermale, și au reabilitat o bună parte din rețeaua de transport.

Până acum au reușit să obțină chiar și profit. Anul acesta, prețul aprobat de furnizare este de circa 299 lei/Gcal, iar cel plătit de populație – 292 lei/Gcal. Gra dul de contorizare este de 100%, atât la căldură, cât și la apă caldă.

Procentul de încasare a facturilor este de 99,4%, iar facturile sunt mai mici cu circa 25% decât la încălzirea individuală pe gaze, spun reprezentanții companiei. Așa au reușit să atragă mereu noi consumatori, inclusiv mall-uri și complexuri rezidențiale noi, ori familii care înainte se debranșaseră. Facturile pot fi plătite online și comunicarea cu clienții a fost bine pusă la punct.