Decizia României de a găzdui interceptori tereştri, parte a scutului antirachetă american, a tensionat, luna trecută, o convorbire telefonică între preşedintele SUA, Barack Obama, şi omologul său rus, Dmitri Medvedev.
Potrivit „The New York Times”, discuţia a avut loc la nici trei săptămâni după hotărârea CSAT.
La începutul lui 2010, negocierile dintre cei doi privind noul tratat de dezarmare nucleară erau pe punctul de a se finaliza şi ambele părţi păreau mulţumite. Asta după ce, spre satisfacţia Moscovei, Obama renunţase la sistemul de apărare antirachetă în varianta propusă de precedenta admi nistraţie.
În ianuarie însă, la o zi după revenirea de la Moscova a unei delegaţii formate din oamenii de încredere ai preşedintelui american, ruşii au insistat ca tratatul să includă un angajament din partea SUA privind planurile de apărare antirachetă. Practic, Moscova cerea Washing tonului să se angajeze că acestea nu se vor mai schimba.
Gaz pe foc de la Bucureşti
Disputa astfel reaprinsă s-a intensificat la începutul lui februarie, „când, în mod neaşteptat, România a anunţat că va găzdui interceptori”, scrie „The New York Times”.
Pe 24 februarie, într-o conversaţie telefonică avută cu Obama, Medvedev i-a cerut acestuia redactarea unei declaraţii comune care să conţină o constrângere juridică privind legătura dintre armamentul ofensiv şi cel defensiv.
„Dmitri, am convenit deja. Nu putem face acest lucru”, a replicat Obama, care s-a enervat şi i-a închis telefonul omologului rus. În cele din urmă, Moscova a cedat, dar a avertizat că îşi rezervă dreptul de a se retrage din tratatul ce va fi semnat în aprilie dacă va considera că scutul antirachetă reprezintă o ameninţare la adresa securităţii sale.
Recomandările noastre
