Considerat genial de posteritate mai ales pentru viziunea invențiilor sale, autorul celebrei picturi Mona Lisa a avut o existență nu de puține ori învăluită în mister. Născut în zodia Berbecului, undeva în jurul datei de 15 aprilie 1452, Leonardo da Vinci a rămas în istoria umanității și pentru celebrele cuvinte „Arta nu e niciodată finalizată, doar abandonată”.

Leonardo n-a lăsat lumii prea multe picturi – mai puțin de douăzeci îi sunt atribuite -, nici sculpturi – cele mai multe nefiind finalizate vreodată -, ci, și aici ar trebui pus punctul pe „i”, mii de pagini de însemnări și schițe ale diferitelor invenții puse în slujba potentaților vremii, multe dintre acestea considerate astăzi bazele unor proiecte ce au dat omenirii, sute de ani mai târziu, născocieri uluitoare precum avionul, tancul, radioul etc.

Copil din flori

Copilul teribil al Renașterii a văzut lumina zilei în Vinci, un orășel suit pe coastele însoritei Toscane, de unde și numele „da Vinci”, adică din Vinci. Cine se referă astăzi la Leonardo cu eticheta „Da Vinci”, greșește fără îndoială. Cine ar fi auzit de așezarea Vinci dacă n-ar fi fost Leonardo? Sau dacă acesta n-ar fi pictat Mono Lisa, lucrarea care i-a adus celebritatea?

Fruct ilegitim al relației tatălui cu o femeie dintr-o clasă socială diferită – părinții artistului n-au fost niciodată căsătoriți -, micuțul Leo a crescut în casa părintelui, sub aripa altei femei decât mama sa. Poate acesta este și motivul pentru care adolescentul Leonardo s-a desprins repede de căminul familial. La 17 ani, și-a făcut ucenicia cu artistul Andrea del Verrochio din Florența, iar doi ani mai târziu primea deja primele comenzi.

La pușcărie pentru sodomie!

Pesemne libertinajul vieții florentine l-a tulburat pe Leonardo, din moment ce în 1476 acesta este acuzat public de sodomie alături de alți patru tineri bărbați. Deși homosexualitatea era tolerată de familia conducătoare Medici, sodomia era însă ilegală. Mai mult, se pedepsea cu moartea!

Încarcerat, Leonardo a scăpat de pedeapsa capitală doar grație relațiilor politice ale unuia dintre prietenii acuzați laolaltă cu el. Este singura dovadă palpabilă care vine în sprijinul teoriei potrivit căreia Leonardo ar fi practicat pe tot parcursul vieții sodomia. Una destul de puternică însă.