Averea arhitecturală a României este în paragină. Din cele 1978 de monumente istorice civile (locuințe individuale, imobile de locuințe, clădiri de instituții, ...dar și fabrici, case parohiale, pivnițe domnești etc.) înscrise în Lista Monumentelor Istorice și care fac obiectul studiului nostru au fost inventariate și marcate pe o hartă până prezent 1805 monumente (91,16%). Concluzia experțiilor este că autoritățile nu au avut grijă de imobilele monument, scrie Bogdan Suditu, expert în locuire, pe pagina sa de socializare.

S-a realizat prima hartă privind averea arhitecturală a României și s-a stabilit starea fiecărui imobil monument.

• Cele 1805 monumenete cartate sunt încadrate de LMI în următoarele categorii: 

a. Locuințe – 1241 monum. (68,75% din totalul monumentelor cartate) b. Instituții - 215 monum. (11,91%) c. Industriale – 25 monum. (1,38%) d. Culturală/culte – 150 monum. (8,31%) e. Altele – 97 monum (5,37%)

• După criteriul utilizării, la data cartării monumentele aveau următoarele funcțiuni:

a. Locuință – 869 monum. (48,14% din totalul monumentelor cartate) b. Instituție – 222 monum. (12,29%) f. Nu sunt utilizate – 212 monum. (6,70%). 

- după statut de proprietate: 

a. Proprietate pivată – 1187 monum. (65,76% din totalul monumentelor cartate) b. Proprietate de stat (placuta IAL sau instituții publice) – 317 monum. (17,56%) d. Proprietate mixtă – 89 monum. (4,93%)

- starea actuală : 

a. Reabilitat recent – 401 monum. (22,21% din totalul monumentelor cartate) b. Stare bună – 531 monum. (29,41%) c. Neîntreținută – 385 monum. ( 21.32%) d. Neîntreținută, cu probleme de salubritate – 236 monum. (13,07%) e. Degradată/insalubră – 95 monum. (5,26%) f. În ruină – 39 monum. (2,1%) g. Demolată – 28 monum. (1,55%)

- tipologia agresiunilor asupra monumentelor istorice:  a. Utilizare inadecvată – 112 monum.: 6,2% din totalul monumentelor cartate) b. Intervenții asupra anvelopei – 51 monum.: 2,82% c. Înlocuiri geamuri și uși cu termopane – 179: 9,91 d. Reabilitări parțiale – 68 monum.: 3,76% e. Instalații electrice, cabluri etc – 164: 9,08 f. Panouri publicitare – 32: 1,77% g. Altele – 30: 1,66% h. Nu este cazul de agresiuni – 349: 19,33%

Potrivit lui Bogdan Suditu, au fost înregistrate pentru 54,53% dintre momumente agresiuni singulare (doar una dintre situațiile de mai sus), dar pentru 45,47% - adica pentru 820 monumente au fost inregistrate agresiuni multiple (minim doua dintre situațiile notate mai sus!).

Studiul (analizele de teren, cartări, fotografii ale monumentelor, crearea bazei de date, analize statistice si GIS preliminare) a fost realizat în perioada nov.2016-aprilie.2017 de către studenții și masteranzii de la specializarea Planificarea Teritoriului din cadrul Facultății de Geografie, Universitatea din București. Coordonarea metodologică și de teren a a fost realizată de Bogdan SUDITU, iar tratamentul statistic și cartografierea GIS de către doctorandul Mihai Tentis. Menționăm deschiderea arătată de Frasineanu Dragos, director al Direcției Cultură a Municipiului București pentru studiu, rezultate și intenția de a realiza împreună, în perioada următoare, o bază de date OpenData extinsă și permanent actualizată privind monumentele istorice (localizare, stare, intervenții, delimitare zona de protecție a monumentului, analiza zonelor construite protejate etc)! 

Dacă lucrurile merg cum trebuie, curând vom putea oferi acces la toate informațiile, imaginile și la baza de date privind monumentele istorice din Municipiul București! Sperăm că aceste informații să contribuie, alături de alte publicații, analize sau inițiative similare derulate de instituții sau ONG-uri, la fundamentarea unei politiic publice serioase privind patrimoniul construit și protejarea monumentelor istorice. Doar o politică publică serioasă, acompaniată de măsuri legislative care să incite la valorificarea și protejarea clădirilor monument istoric, va permite ca monumentele istorice reprezentative să fie salvate și puse în valoare, iar orașul să se dezvolte durabil și eficient, fără obstrucții de natură administrativă generate de neclaritatea limitelor zonelor de protecție a monumentelor sau de restricțiile determinate de ambiguitatea statutului de zonă construită protejată a unor cartiere sau zone din București, a mai explicat Bogdan Suditu.