În ediția de astăzi vă prezentăm povestea Compartimentului de Pneumologie din spitalul bucureștean. „Colentina a fost un vis pentru mine. De pe la 6-7 ani visam că într-o zi am să fiu medic acolo. Visul meu a devenit realitate pe la sfârșitul anului 2010. Îl cunosc pe Bogdan Andreescu de dinainte de a fi eu medic, de când (împreună cu Rebo) l-a operat pe bunicul meu, în micuțul compartiment de chirurgie plastică din pavilionul cu chirurgia generală, undeva la etajul 2”, își amintește doctorul Marius Balea jr, pneumolog.



Prin 2011, după ce a fost angajat în Colentina, dr.Balea a fost întâmpinat cu mult drag de Andreescu, managerul căruia i se dusese „buhul” că pro movează medicii tineri, de perspectivă, și că îi spijină în toate încercările de a deveni cât mai buni. „M-a întrebat dacă știu să fac bronhoscopie, eu am spus cu juma’ de gură, da, dar n-am obținut competența încă. El a spus că important este că știu, competența se ia și că spitalul o să cumpere un bronhoscop. Eu m-am gândit că sunt vorbe, o să văd bronhoscopul ăla pe la pensie”, continuă doctorul Balea.

Am primit tot ce am cerut și ceva pe deasupra!

Chiar dacă nu era prea încrezător, tânărul medic s-a pus pe învățat cum se face o bronhoscopie și după vreo jumătate de an, secția sa a primit aparatul la care nici nu spera. După încă vreo șase luni, în care pneumologul recunoaște că a muncit de i-au sărit ochii, a fost chemat în biroul managerului. Discuția a fost cam așa: „El – Tu chiar nu ai nevoie de nimic? Am zis ca aș avea nevoie de o sală pentru bronhoscopie, și cumva s-a rezolvat. Peste încă o jumătate de an am fost chemat din nou, mi-a spus că știe cât de mult și cu ce rezultate muncesc și am fost informat că se va face compartiment de pneumologie. Am prins curaj, am explicat cum văd lucrul ăsta, a înțeles și mi-a promis că o să mă ajute. De data asta, l-am crezut necondiționat. Am cerut ventilatoare, spirometre, colegi, bronhoscoape noi – și le-am primit pe toate, chiar și un ecobronhoscop”. Balea a făcut planuri pentru renovarea și modernizarea spațiilor compartimentului, a argumentat, și a primit susținere fără reținere.

„Mulțumesc, domnule manager!”

„Din ce știu eu, în București, într-un singur spital multidisciplinar s-a mai dezvoltat un Compartiment de Pneumologie cu infrastructură și dotări asemănător cu ce are Colentina. În Colentina s-a întâmplat pentru că Bogdan Andreescu a crezut în mine, adică un specialist la început, mai mult decât am crezut eu în el. Ce pot să mai spun? Îmi vine să spun – mulțumesc, Bogdane!, dar mai corect ar fi – mulțumesc, domnule manager! Eu continui să cred în vise”, și-a încheiat dr. Balea Jr impresionanta istorisire



„La Colentina s-au întâmplat lucruri minunate”

Dr. Dorin Bica, Neurochirurgie: „Nu demult, povesteam că în Spitalul Colentina se construiește o poveste frumoasă: Secția de neurochirurgie a Spitalului Colentina. Această secție a fost construită după standarde europene, fără a se face niciun compromis de la calitate și după cum s-a văzut deja prin presă, s-au întâmplat lucruri minunate în această secție. Construirea acestei secții se datorează managerului Spitalului Colentina, Dr. Bogdan Andreescu. Am vorbit tuturor despre el. O fac din nou: este harnic (în nicio dimineață nu am reușit să ajung la spital înaintea lui), vizionar, un doctor bun, un manager care înțelege perfect sistemul. Cu mine s-a purtat întotdeauna impecabil și niciodată nu am avut vreun dubiu asupra onestității sale. Într-o zi ne-a zis, colegului meu și mie, niște cuvinte pe care nu le voi uita toată viața: Eu cred în voi mai mult decât credeți voi în voi înșivă! Așa e!”

„Era zi și noapte la datorie!”

Dr. Marius Balea jr.: „Nu știu câți au văzut un manager de spital, după o noapte în care a nins foarte mult, prin 2012, la șase dimineața «dirijând» prin curtea spitalului utilajele de deszăpezire. În spitalul de unde veneam eu, am văzut, într-o iarnă, un câine mort în zăpadă, ceva mai bine de o săptămână. De asemenea, într-o gardă în care am avut o problemă administrativ- medicală foarte gravă pe care nu puteam să o rezolv, am trimis (cu inima strânsă) un SMS managerului pe la ora 4 noaptea și la 5 dimineața era la spital să rezolve acea problemă. Nu suportă să audă „în Colentina nu se poate”, vrea să fim cei mai buni și ce a vrut el să facă a fost un pariu pe «încrederea » în noi, mai ales în cei tineri”