Sursă foto: Pro Tv
Din cuprinsul articolului
Serialul de comedie de la Pro TV, Las Fierbinți, a ajuns în scurt timp un fenomen, iar succesul său nu se măsoară doar în cifrele de audiență, ci în felul în care românii se regăsesc în replicile și întâmplările prezentate pe ecran.
Cum a ajuns Las Fierbinți cel mai urmărit serial
Potrivit unui analist media, cheia popularității constă în combinația dintre realism social și personaje care par desprinse din viața cotidiană.
„Serialul surprinde o lume care există, dar care nu e prezentă în literatură sau cinema. Vorbim de oameni care au crescut la sat, dar care s-au mutat la oraș, sau de orășeni care încă mai gândesc și trăiesc cu mentalitatea rurală. Acești «hibrizi» sunt peste tot, în scările de bloc, în piețe, în instituțiile locale.“
Las Fierbinți. Sursa foto: Facebook
Această observație prinde contur prin ochii telespectatorului: de la bețivul care își petrece zilele în cârciuma satului, la primarul care mimează competența, și până la personajele care încearcă să facă rost de bani sau să își impresioneze vecinii.
Actorii interpretează aceste roluri cu naturalețe, iar replicile par desprinse din realitate: „Dom’ primar, dacă mai spuneți o dată că aveți soluția, eu mă mut în Germania!“, spune unul dintre personaje în episodul de săptămâna trecută, stârnind hohote de râs în rândul publicului.
„E 100% românesc”
Adrian Văncică, actorul care îl interpretează pe Celentano, consideră că succesul serialului se datorează, în primul rând, românismului său autentic.
„E 100% românesc. Totul – de la scriere, la jocul actorilor și decoruri – reflectă viața noastră. Publicul se recunoaște în micile conflicte și în felul în care oamenii se descurcă cu cinism sau umor în situații absurde. Nu e nevoie să fii la țară ca să înțelegi mesajul – fiecare scară de bloc are propriul său «primar», «fanfaroni» sau «șmecheri».“
Las Fierbinți. Sursa foto: Arhiva EVZ
Pe lângă replicile spumoase și personajele colorate, succesul Las Fierbinți a fost susținut și de inserarea unor momente cu actori celebri. Monologul Stelei Popescu în rolul directoarei școlii a fost un astfel de exemplu: printr-o pledoarie amară despre lipsa cadrelor didactice la sate și migrația profesorilor către orașe sau străinătate, actrița a adus în prim-plan un adevăr dureros, dar prezentat cu umor și naturalețe.
„Toți pleacă la oraș, la bani mai mulți, sau chiar în Italia. Cine mai vrea să stea aici să se chinuie?“, spune Stela Popescu într-un episod care a stârnit mii de reacții pe rețelele de socializare.
O oglindă a realității sociale
Un celebru analist subliniază că, în pofida umorului aparent simplu, serialul reușește să fie o oglindă a realității sociale: „E o formă de realism social, cât poate oferi un sitcom. Publicul râde, dar râsul este generat de situații și tipologii reale. Umorul nu e gratuit – e consecința unor personaje recognoscibile și a contextului în care trăiesc.“
Audiențele confirmă fenomenul. Majoritatea episoadelor au fost urmărite de peste două milioane de telespectatori. La acest serial se uită atât tinerii, cât și vârstnicii. Acesta a prins și la bucureșteni, nu doar la telespectatorii de la sate.
