Decizia politică de a organiza simultan alegerile locale și europarlamentare, o mișcare strategică ce marchează o alianță neobișnuită între Partidul Social Democrat (PSD) și Partidul Național Liberal (PNL), a fost rezultatul unor negocieri intense și nu lipsite de tensiuni interne în cadrul ambelor formațiuni. Un acord final a fost atins după luni de discuții, culminând cu un vot covârșitor din partea conducerilor ambelor partide pentru comasare și stabilirea unei liste comune pentru Parlamentul European.

Culisele comasării alegerilor, exclusiv din surse politice. O zi în care recalcularea pensiilor nu a mai fost preocuparea centrală. În centrul negocierilor s-au aflat lideri cheie din ambele partide, între care Mihai Tudose de la PSD și Rareș Bogdan de la PNL. Cei doi au prezentat un sondaj indicând o susținere largă din partea populației pentru comasarea alegerilor, precum și pentru continuarea guvernării de către Coaliție. Acest sondaj a fost crucial în a consolida decizia de comasare. Dilema a fost tranșată.

Discuțiile au culminat miercuri, când liderii PSD și PNL s-au întâlnit pentru a finaliza detaliile acordului. În aceste întâlniri, PSD a adunat majoritatea liderilor săi în biroul lui Alfred Simonis, unde au discutat strategia cu Marcel Ciolacu și alți lideri de top. Această întâlnire a fost urmată de discuții suplimentare cu liberalii, care au culminat cu un acord definitiv.

Deși votul în cadrul Biroului Politic Național al PNL a fost în mare parte în favoarea comasării și a listelor comune, au existat voci critice, precum Ilie Bolojan și Robert Sighiartău, care au văzut în această decizie o eroare politică. În ciuda acestor disidențe, majoritatea liderilor PNL, inclusiv Gheorghe Falcă și Vasile Blaga, au susținut acordul, evidențiind dorința partidului de a merge înainte cu această strategie unită.

Culisele comasării. Marcel Ciolacu, rol principal

La PSD, propunerea de comasare a alegerilor pe 9 iunie și stabilirea unui calendar anticipat pentru alegerile prezidențiale în septembrie a fost, de asemenea, primită cu un sprijin larg. Marcel Ciolacu a fost figura centrală în această decizie, insistând pe un calendar care să favorizeze o organizare eficientă a alegerilor și să maximizeze șansele coaliției de a se menține la putere.

În spatele acestei decizii politice stă o strategie bine calculată, care vizează consolidarea guvernării actuale și optimizarea resurselor pentru o prezență ridicată la vot. Există preocupări în cadrul atât al Partidului Social Democrat (PSD), cât și al Partidului Național Liberal (PNL) legate de dinamica campaniei electorale. În special în ceea ce privește riscul escaladării tensiunilor între candidații la alegerile locale, în ciuda unei colaborări la nivel județean. Gheorghe Falcă, vicepreședinte al PNL, și-a exprimat speranța în stabilirea unui „pact al bunului-simț” pentru a evita conflictul direct între candidați.

În anumite județe, relațiile dintre filialele locale ale PSD și PNL sunt tensionate, cu situații notabile în Giurgiu, Iași, Gorj sau Maramureș. Aceste divergențe au stârnit îngrijorări în rândul liderilor PSD. În special printre cei care își doresc realegerea în funcții de conducere la nivel județean sau municipal. Sunt cei care nu văd cu ochi buni ideea unei liste comune pentru alegerile europarlamentare. Gabriel Zetea, de exemplu, care a pierdut funcția de președinte al Consiliului Județean Maramureș în 2020, și-a exprimat nemulțumirea în cadrul întâlnirilor interne. Dar a tăcut ulterior...

Cum se împart locurile la europarlamentare

Negocierile privind repartizarea locurilor eligibile pentru Parlamentul European au generat tensiuni în cadrul Coaliției, având în vedere dorința fiecărui partid de a maximiza numărul de reprezentanți. Inițial, PNL a solicitat o împărțire egală a locurilor pe listă, însă discuțiile ulterioare au reflectat o ajustare a acestei poziții. Nicolae Ciucă a subliniat importanța reprezentativității bazate pe performanța electorală a fiecărui partid, în contextul în care PSD deține o forță parlamentară de aproximativ 30%, comparativ cu 22% pentru PNL, și un număr mai mare de primari.

Surse din PSD sugerează că proporția finală a eurodeputaților ar putea fi de trei pentru PSD la doi pentru PNL, cu o distribuire finală a locurilor care urmează să fie decisă. Într-un scenariu pesimist pentru PSD, acesta ar obține zece mandate de eurodeputat, în timp ce PNL ar avea șapte. Într-un scenariu optimist, care include redistribuirea locurilor, totalul mandatelor ar putea ajunge la 20-21, din care 12-13 ar reveni PSD și 8 PNL, evidențiind complexitatea și sensibilitatea negocierilor interne privind alcătuirea listelor comune și strategia electorală.