Simbolul oferit de invatatoare premiantilor clasei la sfarsit de an scolar se da doar la insistentele parintilor.

Elevii care termina in aceasta saptamana clasele primare pleaca de la serbarea de sfarsit de an fara coronita. In fiecare vara, inspectoratele scolare trimit unitatilor de invatamant o nota a Ministerului Educatiei, in care se precizeaza ca celor mici li se pot acorda diplome pentru rezultate deosebite la invatatura sau pentru alte tipuri de performante, cum ar fi buna purtare sau relatiile cu colegii.

Elevii nu trebuie ierarhizati Comunicatul ministerului a aparut in 1999, odata cu inlocuirea, la clasele I-IV, a notelor cu mai noile calificative. „Coronitele erau valabile atunci cand se facea o evaluare a elevilor in functie de note. Acum nu se mai face ierarhizare, deci nu mai exista cadrul real pentru acordarea acestui tip de premiu”, spune Stefan Pacearca, inspector coordonator pentru invatamantul primar in Bucuresti. „Daca mai sunt asemenea initiative locale, invatatoarele fac asta ilegal”, adauga inspectorul.

Pe de alta parte, Liliana Preoteasa, fost director general in Ministerul Educatiei, spune ca s-a luat aceasta decizie din cauza ca „ierarhizarea este nenaturala, iar elevii trebuie incurajati si nu pusi pe un anumit loc”. „Cand sunt mici trebuie sa le scoti in evidenta punctele tari”, adauga Liliana Preoteasa.

Invatatoarele au renuntat la vechiul obicei Din 1999, din ce in ce mai multe invatatoare au renuntat sa le mai dea copiilor cu rezultate foarte bune sau bune coronite pentru a nu-i discrimina pe cei care sunt mai slabi la invatatura. Alte „doamne” au gasit cai de mijloc pentru a-i multumi pe parintii care voiau sa-si vada prichindeii silitori cu floricele pe cap, dar si pentru a-i face sa zambeasca pe elevi.

La Scoala nr. 152 Uruguay, din Capitala, anul s-a terminat cu bine pentru clasa a III-a si toti cei 20 de elevi ai invatatoarei Teodora Michel au primit diplome si coronite. Acestea sunt simbolice, facute de „doamna” in fiecare an. Teodora Michel a facut o diferenta aproape nesesizabila intre coronitele celor cu rezultate foarte bune, care aveau un fir subtire auriu, si ale copiilor care au primit calificativul satisfacator - care aveau fir argintiu.

„Nu mai exista premiul I, dar eu le scriu pe diplome la ce sunt ei buni”, spune invatatoarea. „Copiii nu mai sunt diferentiati si au un soc atunci cand ajung in clasa a V-a si observa ca se dau premii numai unor copii”, adauga Teodora Michel. Claudiu si-a lasat diploma si cartile primite pe banca si a mai pastrat putin coronita la dans. El spune ca o mai are acasa si pe cea din clasa a II-a.

Laurii stimuleaza competitia Coronitele, primite de elevii silitori la fiecare sfarsit de an scolar, au disparut pe nesimtite. Cel mai mult le regreta parintii si bunicii celor mici, care s-au mandrit cu „premiul I cu coronita”. Dar si personalitati remarcabile, precum Constantin Balaceanu-Stolnici - care nu a purtat niciodata coronita pentru ca a facut scoala in particular - sunt de parere ca merita reintroduse.

„Ar trebui sa militati pentru coronite, pentru ca reprezinta amintiri frumoase pentru oricine. Ca doctor care am facut medicina acasa, va pot spune ca in casele multor familii am vazut fotografii asezate la loc de cinste, din care zambeau micutii premianti”, spune academicianul.

„Era o forma de recompensa” Si sociologul Marius Pieleanu crede ca scoaterea coronitelor din scoli este „o prostie”. „Era o forma de recompensa sociala importanta, mai ales la scolarii mici. Ii diferentia, iar pe cei care nu luau coronita ii obliga sa munceasca mai mult”, considera sociologul. Pieleanu crede ca elevul din clasele mici trebuie sa fie stimulat sa invete ca sa se diferentieze de ceilalti. „Asta este esenta capitalismului si cheia succesului la maturitate”, completeaza Marius Pieleanu.

Nici psihologul scolar Dana Draghici nu considera acordarea coronitelor un gest gresit. „Intarirea pozitiva este o baza a noastra. Asa cum, la maturitate, unii dintre noi suntem intariti pozitiv de salarii”, precizeaza Dana Draghici. „Daca invatatoarea hotaraste sa acorde cuvinte de lauda sau un obiect prin care sa recompenseze elevul, nu poate face decat bine”, adauga psihologul scolar. Specialistul mai spune ca un elev este stimulat atunci cand vede cum un coleg primeste un asemenea cadou.

Cei premiati se culca pe o ureche In tabara invatatoarelor insa, parerile sunt impartite. Viorica Plesa, de la Scoala nr. 129 din Bucuresti, are 36 de ani vechime si spune ca noile calificative nu evidentiaza care e cel mai bun. „Coronita e si nu e stimulativa. Copiii nu prea realizeaza ce inseamna. Au fost situatii in care premiantii s-au culcat pe-o ureche si nu au confirmat mai departe rezultatele bune din anul in care au luat coronita”, spune invatatoarea. Ea crede ca acestea reprezentau o lupta intre mame. Invatatoarea Teodora Michel, de la Scoala nr. 152, spune ca ea a dat coronite pentru a-i face pe cei mici sa simta sarbatoarea.

GHINION

Frati diferentiati de obiceiurile invatatoarelor Andrei a terminat clasa a III-a la Scoala nr. 152 din Bucuresti si a primit coronita si o diploma de merit. Fratele sau, care este elev in clasa a IV-a la aceeasi scoala, va veni acasa, dupa serbare, fara simbolul rezultatelor lui bune la invatatura. Asta nu se intampla pentru ca el studiaza mai putin, ci pur si simplu din cauza ca invatatoarea de la a IV-a nu acorda coronite.

„Diploma nu valoreaza pentru noi, parintii, cat fac coronitele”, explica mama lui Andrei, care face parte si din comitetul de parinti al clasei. Pe de alta parte, doamna Dobrescu spune ca cel mare nu este invidios pe fratele mai mic, pentru ca il lasa si pe el sa poarte coronita daca isi doreste asta. De altfel, si bunica lui Andrei il priveste mandra din prima banca pe copilul care poarta coronita pe cap. „Baiatul meu are 40 de ani si i-am pastrat toate coronitele”, spune bunica.

ISTORIE

Din Grecia antica pana in 1999

Coronita, simbolul cu care erau premiati elevii ce obtineau mediile cele mai bune la sfarsitul anului scolar, vine din Grecia antica, din vremea olimpiadelor, unde campionii erau recompensati cu o cununa cu lauri, dupa cum precizeaza sociologul Marius Pieleanu. El este de parere ca „traditia coronitei” este milenara: „A fost preluata de catolicism in special si simbolizeaza puritatea si viata casta, conduita in valorile crestine”.

Scoala romaneasca a introdus coronita, ca simbol al recompensarii valorii, din timpul lui Spiru Haret, la 1879. „Ea apare si in literatura romaneasca, unde multe personaje pomenesc de coronita, cum ar fi Marin Preda in „Morometii”„, completeaza Pieleanu.

In acelasi timp, Liliana Preoteasa, fost director in Ministerul Educatiei, precizeaza ca acest simbol nu este utilizat in alte state europene si nici in Statele Unite ale Americii. „In Franta nu se da niciun premiu, nu se face nicio clasificare. Chiar se evita anuntarea rezultatelor copiilor in fata clasei, pentru ca elevii sa nu fie pusi in situatii neplacute”, declara Preoteasa.