Consiliul Superior al Magistraturii nu lasă impresia că s-ar supune deciziei CCR, care a desfiinţat hotărârea Senatului privind validarea noilor săi membri.

Activitatea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) continuă şi după decizia de ieri a Curţii Constituţionale a României (CCR), care a pus sub semnul întrebării nu doar existenţa celui mai important for din justiţie în actuala formulă, ci şi funcţionarea lui sub actuala conducere.

Concret, CCR a admis ieri ambele sesizări ale PDL privind validarea noilor membri ai CSM de către Senat. Hotărârea Senatului a fost declarată neconstituţională şi, implicit, desfiinţată.

Cei patru contestaţi

Prima dintre sesizările PDL îl viza pe unul dintre reprezentanţii societăţii civile în Consiliu, Victor Alistar, care, potrivit unei decizii a Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI), nu mai poate ocupa o funcţie publică până în august 2012, din cauza unei situaţii de incompatibilitate.

Pe de altă parte, Alistar susţine că a contestat această de cizie, însă ANI precizează că hotărârea sa este definitivă, fiind atacată tardiv. Cealaltă sesizare a PDL se referea la magistraţii Lidia Bărbulescu, Dan Lupaşcu şi Daniel Chiu jdea, care, potrivit Legii de funcţionare a Consiliului, nu ar mai fi avut dreptul să candideze pentru al doilea mandat.

Aceştia au candidat însă, argumentând că prevederea ar fi fost introdusă în Regulamentul CSM în timpul primului lor mandat şi că ar avea efecte doar peste şase ani. În fine, CSM a remis ieri un comunicat ambiguu şi interpretativ, în care invocă un articol din Legea fundamentală, potrivit căruia deciziile CCR "au putere numai pentru viitor".

CANDIDATURI

Contestaţi şi de colegi, "dinozaurii" CSM au fost, totuşi, realeşi

Georgeta Ghidovăţ

"Bătălia" pentru accederea în vârful ierarhiei magistraţilor a fost presărată de frământări fără precedent în rândul acestora. Primele alegeri, derulate pe 17 septembrie anul trecut - când au fost anunţaţi cei 37 de candidaţi rămaşi în cursă - au scos la iveală nemulţumirea multora dintre judecătorii şi procurorii tineri, care i-au criticat pe unii dintre membrii CSM.

Mai exact, cei care n-au mai prins un loc pe listele finale i-au contestat pe câţiva foşti şi actuali membri ai Consiliului. Printre aceştia, Dan Lupaşcu, de la Curtea de Apel Bucureşti, Lidia Bărbulescu, de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, şi Daniel Nicolae Chiujdea, de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 - adică, toţi cei la care a făcut referire, ieri, şi CCR.

Celor trei li s-a imputat faptul că erau deja membri CSM şi, potrivit Regulamentului de funcţionare a instituţiei, nu ar mai avea dreptul la al doilea mandat. Contestaţii au venit din partea Uniunii Naţionale a Judecătorilor din România (UNJR), dar şi a altor magistraţi. În replică, Lidia Bărbulescu şi colegii săi au explicat că, în opinia lor, candidaturile sunt valide, pentru că legea prin care sunt aleşi membrii CSM s-a modificat abia după ce ei şi-au început mandatul şi, prin urmare, nu poate fi aplicată retroactiv.

E drept că, până acum, instanţele le-au dat dreptate tinerilor ma gistraţi. Până la o decizie definitivă, cei trei au fost, totuşi, realeşi în Consiliu.

Alistar, pe lista neagră

Contestat la Curtea Constituţională a României (CCR) a fost şi reprezentantul societăţii civile, Victor Alistar, directorul executiv al Transparency International Romania, care, potrivit unei decizii a Agenţiei Naţionale de Integritate, nu mai poate ocupa o funcţie publică până în august 2012, după cum au arătat ieri oficialii instituţiei.

"În legătură cu Victor Alistar nu s-au făcut verificări legate de faptul că fusese declarat incompatibil pentru a îndeplini o funcţie publică, iar împotriva celor trei magistraţi există pe rolul instanţelor o serie de contestaţii privind legitimitatea canidaturii lor la un nou mandat", au explicat, pentru EVZ, surse din cadrul CCR.

Cine i-ar putea înlocui

Prin urmare, dacă CSM va organiza alegeri doar pentru posturile pe care le ocupă acum cei patru membri contestaţi, aceştia ar putea fi înlocuiţi de principalii lor contracandidaţi, înscrişi anul trecut în cursa pentru Consiliu. Astfel, în al doilea tur al alegerilor, pe locurile Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, judecătoarea Gabriela Bârsan (soţia judecătorului român la CEDO) a pierdut la diferenţă de câteva voturi în faţa Lidiei Bărbulescu.

Iar procurorul Cristina-Andreea Cardaşol (de la Parchetul Judecătoriaei Zărneşti) a fost principala contracandidată a lui Daniel Nicolae Chiujdea. Cât despre judecătorul Dan Lupaşcu, acesta a câş tigat la câteva zeci de voturi distanţă de Doina Anghel, vice pre şedinta Curţii de Apel Bucureşti.

Din partea societăţii civile, Victor Alistar i-a avut drept contracandidaţi pe avocatul Mihai Rapcea, pe Corina Dumitrescu, fost secretar de stat în Ministerul Justiţiei, şi pe Maria Cristina Ana, din partea Societăţii Academice Române.

Calendarul alegerilor CSM

Candidaturile pentru alegerea noilor membri ai CSM au fost depuse în iulie anul trecut. În septembrie au fost desemnaţi candidaţii, iar alegerile au început în noiembrie, rezultatele fiind publicate pe 30 noiembrie 2011. Doar 11 posturi au fost declarate libere, trei fiind blocate, deoarece magistraţii care le ocupă - procurorii Graţiana Isac şi Bogdan Licu şi judecătorul Ana Lăbuş - nu şi-au dus încă la bun sfârşit mandatele, valabile şase ani.

INTERPRETĂRI

Membrii CSM: Deciziile Curţii "au putere numai pentru viitor"

Cristian Şt. Vasilcoiu

Decizia CCR a generat un val de reacţii din partea mediului politic, reprezentanţii opoziţiei criticând-o vehement. În plus, mai mulţi politicieni, dar şi specialişti în Drept au emis diverse ipoteze în legătură cu efectele hotărârii de ieri. Prima dintre acestea ar fi înlocuirea celor patru membri contestaţi ai Consiliului.

Astfel, instituţia ar putea funcţiona temporar cu 15 dintre cei 19 membri, situaţie permisă, teoretic, de lege. Înlocuirea celor patru ridică însă alte două probleme: recent aleasa conducere a CSM să rămână aceeaşi ori membrii Consiliului să voteze din nou pentru alegerea preşedintelui şi a vicepreşedintelui.

În fine, a doua ipoteză ar fi realegerea tuturor membrilor CSM. Singura în măsură să lămurească însă lucrurile este motivarea hotărârii adoptate de Curtea Constituţională, aş tepta tă în câteva zile, când ar trebui să fie publicată şi în Monitorul Oficial.

Alegerile pentru conducerea noului CSM au avut loc pe 5 ianuarie, context în care preşedintele Traian Băsescu le-a atras atenţia membrilor Consiliului că ar fi bine să ia o decizie doar după ce se pronunţă Curtea Constituţională. "La fel cum eu nu pot promulga o lege până nu se pronunţă Curtea Constituţională, nici dum neavoastră nu puteţi călca în picioare Curtea Constituţională. Faceţi ce vreţi! Eu am făcut doar o sugestie", a declarat, a tunci, Traian Băsescu, în plenul CSM. Membrii Consiliului au continuat însă votul.

Aşteaptă motivarea

Iar ieri CSM a remis un comunicat ambiguu, ce lasă loc de interpretări: "(...)În conformitate cu art. 147, alin (4) din Constituţia României: Deciziile Curţii Constituţionale se publică în Monitorul Oficial al României. De la data publicării deciziile sunt general obligatorii (expresie bolduită - n.r.) şi au putere numai pentru viitor (expresie bolduită şi redată cu caractere italice - n.r.)".

Întrebat de ce a fost formulat astfel comunicatul, preşedintele CSM, Horaţius Dumbravă, s-a eschivat, declarând că instituţia pe care o reprezintă nu face interpretări, ci doar a preluat un articol din Legea fundamentală.

"Poziţia sau eventualele decizii ale Consiliului vor face obiectul unei conferinţe de presă ulterioare publicării deciziei (Curţii Constituţionale - n.r.) şi vor fi elaborate în formatul colegial consacrat", s-a încheiat, pe acelaşi ton, comunicatul CSM.

"Poziţia sau eventualele decizii ale Consiliului vor fi elaborate în formatul colegial consacrat.", CONSILIUL SUPERIOR AL MAGISTRATURII