Reprezentanţii societăţii civile din Consiliul Superior al Magistraturii, Victor Alistar şi Romeo Chelariu, au reacționat cu privire la boicotul de luni. Cei doi membri ai CSM și-au exprimat dezacordul față de decizia celor şapte membri ai instituției, care au refuzat să se prezinte la şedinţa plenului.

Colegii lor au insistat, ieri, ca de pe ordinea de zi să fie scoase trei puncte referitoare la Secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie (SIIJ).

Reprezentanții societății civile CSM apreciază că boicotul transmite un mesaj către magistrați,  conform căruia pot să refuze să-şi îndeplinească obligaţiile legale. Alistar şi Chelariu vorbesc despre faptul că magistrații care au boicotat se află în conflict de interese.

Redăm integral comunicatul de presă, emis de cei doi reprezentanți ai societății civile din CSM:

„În dimineața zilei de luni 24 iunie, la ora 9.30 în sala de plen, ne-am aflat 10 membri ai CSM, oră la care am fost informați, cei prezenți, de către Președintele CSM despre faptul că a fost anunțată de către 7 membri că „nu coboară în sala de ședințe dacă nu se elimină trei puncte de pe ordinea de zi” anunțate prin convocator, respectiv punctele privind concursurile de la Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție şi o cerere de rezervare legală a unui post de execuție.

Față de aceste elemente faptice, confirmate şi prin informarea publică de ieri dorim să expunem opiniei publice şi corpului magistraturii următoarele considerente:

Apreciem că este inadmisibil ca în desfășurarea activității Plenului CSM să se recurgă la orice forme de condiționare între membrii Consiliului, indiferent de forma şi de încadrarea acesteia.

Conduita de boicotare a lucrărilor Plenului CSM este de natură a bloca funcționarea unor instituţii ale sistemului judiciar ceea ce reprezintă încă un argument în plus pentru ca atribuțiile de numire şi revocare a unor magistrați să nu fie date în competenţa exclusivă a Plenului.

Solicitarea pe fond este neîntemeiată şi nejustificată, îmbrăcând un pronunțat caracter politic şi nu juridic, dat fiind că Plenul CSM are obligația de a îndeplini procedurile stabilite de legile în vigoare şi nu are dreptul să se derobeze de responsabilitățile tratate de lege.

Eliminarea de pe ordinea de zi a punctelor care concretizează punerea în aplicare a prevederilor art. 883 şi art. 885 din Legea nr. 304/2004 actualizată este nelegală raportat la împrejurarea că există lucrările finalizate şi au fost înscrise pe ordinea de zi, moment de la care Plenul este obligat de lege să își îndeplinească obligațiile în termenul legal.

Este inadmisibil profesional ca unei autorități publice de rang constituțional, cum este CSM, să i se ceară ultimativ să nu aplice legea pentru raționamentul că nu suntem de acord cu prevederile acesteia, ori pentru acela că trebuie așteptate puncte de vedere cu valoare consultativă pentru legiuitor care prin ele însele nu înfrâng caracterul imperativ al legii.

O asemenea abordare reprezintă un mesaj pentru magistrați că pot să refuze să își îndeplinească obligațiile de serviciu trasate de lege, până la o modificare a acesteia ceea ce încalcă ordinea de drept şi statutul profesiei reglementat de Legea nr. 303/2004.

În cazul de față sunt şi aspecte evidente de conflict de interese pentru unii membri ai Consiliului, fie şi dacă ar fi doar la nivel moral, precum şi elemente de opțiuni politice privind competenţa de legiferare, ceea ce este strict interzis în activitatea judiciară şi extrajudiciară a magistraților.

Gestul de zilele acestea a însemnat şi sacrificarea intereselor instanțelor de la nivel de judecătorie prin afectarea legalității calendarului privind procedura de concurs în baza art.33 din Legea nr. 303/2004, în condițiile în care aceste instanțe se confruntă cu un deficit semnificativ de personal, afectând astfel şi interesele justițiabililor de a beneficia de un serviciu public de justiție prompt şi eficient.

În concluzie, ne opunem categoric eliminării respectivelor puncte de pe ordinea de zi a Plenului CSM care ar avea consecința încălcării prevederilor legale în vigoare şi obligațiilor profesionale individuale şi colective.

Susținem fără echivoc că așa cum oricărui cetățean i se solicită să respecte legile, obligația este valabilă şi pentru cetățenii din magistratură care nu pot fi deasupra legii, ci în slujba ei”.