Evenimentul Zilei > Actualitate > Cronica unei crize politice inimaginabile
Cronica unei crize politice inimaginabile

Cronica unei crize politice inimaginabile

"Evenimentul zilei" vă propune o cronologie a evenimentelor politice care au aruncat în aer funcţionarea statului de drept, în ultimele două săptămâni.

Evenimentele politice din ultimele două săptămâni au destabilizat sistemul democratic din România.

Începând cu trecerea Monitorului Oficial în subordinea Guvernului şi culminând cu suspendarea preşedintelui Traian Băsescu, actuala Putere a întreprins tot ce i-a stat în putinţă pentru a acapara instituţiile statului. "Evenimentul Zilei" a realizat o cronologie a principalelor evenimente care au determinat întregul Occident să ne bată obrazul în privinţa nerespectării principiilor statului de drept.

Miercuri, 27 iunie.
Monitorul Oficial este trecut din subordinea Camerei Deputaţilor în subordinea Guvernului, prin ordonanţă de urgenţă. Decizia a marcat începutul unui lung şir de publicări arbitrare ale actelor normative.

Joi, 28 iunie.
În ciuda deciziei Curţii Constituţionale, care a stabilit că preşedintele Traian Băsescu este îndreptăţit să reprezinte România la lucrările Consiliului European, premierul Victor Ponta a plecat la Bruxelles, sfidând Curtea. Decizia CCR nu a fost publicată în Monitorul Oficial.

Vineri, 29 iunie.
Prima decizie publicată în Monitorul Oficial de la trecerea în subordinea Guvernului este demisia lui Dan Voiculescu din Senat. Prin această manevră, dosarul său privind privatizarea Institutului de Cercetări Alimentare(ICA) a fost mutat de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, unde era aproape de finalizare, la Tribunalul Bucureşti, pentru a câştiga timp.

Marţi, 3 iulie.
În sesiune extraordinară a Parlamentului sunt revocaţi din funcţii: preşedintele Senatului, Vasile Blaga şi Roberta Anastase, şefa Camerei Deputaţilor. Revocarea s-a făcut cu încălcarea regulamentelor Camerelor, a deciziilor CCR şi a Constituţiei. Potrivit reglementărilor, revocarea preşedintelui unei Camere poate fi cerută de grupul parlamentar care l-a propus, iar sesiunea extraordinară putea fi convocată doar de Blaga sau Anastase. În aceeaşi zi Avocatul Poporului, Gheorghe Iancu, a fost şi el revocat şi înlocuit cu omul de casă al PSD, Valer Dorneanu. Miza: doar Avocatul Poporului poate contesta la CCR ordonanţele de urgenţă ale Guvernului.

Miercuri, 4 iulie.
Guvernul adoptă ordonanţa de urgenţă care prevede că hotărârile Parlamentului nu mai pot fi contestate de Curtea Constituţională. Este publicată în Monitorul Oficial înaintea hotărârilor Parlamentului de revocare a lui Vasile Blaga, Roberta Anastase şi Gheorghe Iancu, astfel încât contestaţiile PDL să nu poată fi luate în discuţie de CCR.

Joi, 5 iulie.
Premierul Victor Ponta schimbă din funcţie doi vicepreşedinţi ai Institutului Naţional de Statistică(INS). Guvernul modifică, prin ordonanţă de urgenţă, Legea referendumului stabilind că preşedintele poate fi demis cu majoritatea voturilor valabil exprimate ale cetăţenilor ce vin la vot.

Vineri, 6 iulie.
Ziua suspendării preşedintelui Traian Băsescu, cu 256 de voturi "pentru" şi 114 "împotrivă". Şeful statului depune la CCR o cerere de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională cu Parlamentul.

Luni, 9 iulie.
Curtea Constituţională a stabilit că procedura de suspendare a preşedintelui Traian Băsescu a respectat Constituţia şi a respins şi sesizarea sa privind existenţa unui conflict între Parlament şi Preşedinte. Contestaţiile PDL privind revocarea lui Vasile Blaga şi a Robertei Anastase au fost respinse ca fiind inadmisibile, nu pe fond, ci din motive procedurale. Aceasta pentru că publicarea în Monitorul Oficial a hotărârilor de revocare a fost amânată de Guvern până după intrarea în vigoare a ordonanţei de urgenţă care interzicea CCR să se pronunţe asupra hotărârilor Legislativului. Curtea a decis însă că nu poate fi exclusă de la controlul de constituţionalitate a hotărârilor Parlamentului.

Marţi, 10 iulie.
CCR a decis că referendumul de demitere a pre­şedintelui Traian Băsescu este valid doar dacă la urne vor veni jumătate plus unu dintre alegătorii înscrişi pe listele electorale. În ciuda deciziei Curţii, miniştrii USL Mircea Duşa (Relaţia cu Parlamentul) şi Victor Paul Dobre (Administraţie) au anunţat că referendumul se va desfăşura în baza ordonanţei de urgenţă a Guvernului din 5 iulie 2012, care prevede că preşedintele poate fi demis indiferent de numărul celor care vin la urne.

Miercuri, 11 iulie.
Premierul Victor Ponta a trimis preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului o scrisoare în care propune convocarea unei sesiuni extraordinare în care să coreleze toate textele de legi privind referendumul cu decizia Curţii Constituţionale.

"Este inacceptabil un referendum în afara Constituţiei. Ar provoca o criză foarte periculoasă."

MARK GITTENSTEIN, ambasadorul SUA la Bucureşti

Încălcări grave ale Constituţiei şi ale legilor în vigoare, anihilarea instituţiilor şi atacarea politicienilor europeni sunt câteva din reţetele USL


Filmul plagiatului

Acuzaţiilor de plagiat care i-au avut în prim-plan pe ministrul Educaţiei, Ioan Mang şi pe premierul Victor Ponta li s-a răspuns prin schimbarea componenţei comisiilor de anchetă sau prin desfiinţarea acestora.

9 iunie 2012.
Consiliului Naţional de Etică, din subordinea Ministerului Educaţiei, i-a fost schimbată componenţa în timp ce ancheta acuzaţiile de plagiat aduse lui Ioan Mang.

18 iunie 2012.
Revista "Nature" publică articolul în care-l acuză de plagiat pe Victor Ponta.

28 iunie 2012. Ministerul Educaţiei a desfiinţat Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare (CNATDCU) cu o zi înainte ca instituţia să discute aceste acuzaţii.

29 iunie 2012. Consiliul se reuneşte totuşi. La câteva ore de la convocarea CNATDCU, ordinul de dizolvare este publicat în Monitorul Oficial. Consiliul a decis că teza de doctorat a premierului Victor Ponta este un plagiat.

Liderii europeni spun că şansele României de aderare la Schengen sunt afectate de criza politică

Simona Mătieş

O serie de lideri politici şi şefi ai instituţiilor europene şi-au exprimat îngrijorarea sau au criticat deschis măsurile luate de guvernul român în ultimele două săptămâni. Cel mai important dintre aceştia a fost cancelarul Germaniei Angela Merkel, care a discutat, luni, la telefon cu preşedintele Traian Băsescu şi a afirmat că este "inacceptabil" când într-o ţară a Uniunii Europene sunt încălcate principiile fundamentale ale statului de drept". "UE se sprijină pe valori comune: toate regimurile trebuie să le respecte, iar aceasta este valabil şi pentru cel român", spunea Merkel atunci.

Oficialul a subliniat că va susţine UE să adop­te toate consecinţele necesare. Acestea ar putea fi luate săptămâna viitoare, după discuţiile premierului Victor Ponta la Bruxelles.

Încălcarea valorilor europene

Într-un interviu acordat, ieri, cotidianului "Le Monde", preşedintele Parlamentului European, Martin Schulz, a declarat că Uniunea Europeană este "puţin prea tăcută" în legătură cu situaţia din România, după suspendarea preşedintelui. "Voi discuta cu preşedintele Franţei, François Hollande, în contextul în care Consiliul UE este prea tăcut, din punctul meu de vedere", a declarat Schulz, înainte de a merge la Paris.

"Comisia Europeană trebuie să verifice dacă normele de drept european sunt încălcate. Un premier susţinut de o largă majoritate poate schimba Constituţia ţării, dar nu poate încălca regulile şi valorile noastre", a spus preşedintele PE.

Liderul popularilor europeni din PE, Joseph Daul, a refuzat să-l întâlnească pe prim-ministrul român
. "L-am refuzat, nu pentru că am ceva cu partidul său, ci pentru că doresc să primesc un premier care respectă legea. Am cerut ca el să dea explicaţii în sesiunea din septembrie a Parlamentului European", a precizat Daul.

Printre critici s-a aflat şi liderul socialiştilor din Bundestag-ul, Frank Steinmeier, care consideră "inacceptabil să restrângi în doar câteva zile atribuţiile Curţii Constituţionale, să adaptezi procedurile parlamentare şi să ocupi funcţii importante peste noapte".

Comisarul european pentru Justiţie Viviane Reding a declarat că fără o revenire rapidă asupra măsurilor luate recent, şansele României de a adera la Shengen ar putea fi prejudiciate. Aceeaşi poziţie a adoptat-o şi comisarul european pentru Afaceri Interne, Cecilia Malmstrom.

Comisia Europeană prezintă în 18 iulie rapoartele privind reforma justiţiei în România şi Bulgaria

Leul s-a devalorizat în opt zile mai mult decât în 2011

Raluca Florescu

În ultimele şapte zile de tranzacţionare pe piaţa valutară, care s-au suprapus suspendării în Parlament a preşedintelui Traian Băsescu şi divergenţelor guvernului cu Curtea Constituţională asupra organizării referendumului, leul a scăzut cu nu mai puţin de 1,6% faţă de euro.

Per total, divergenţele de pe scena politică românească ne-au adus un curs leu/euro mai mare cu peste 4% faţă de ianuarie. Spre comparaţie, în întreg anul 2011, euro s-a apreciat în raport cu leul cu doar 1%.

Scăderea recentă a leului a fost accentuată de creşterea tranzacţiilor speculative de pe piaţă, realizate de investitori care au de profitat de pe urma unei deprecieri oricât de reduse.

Bryan Carter, ma­nagerul unuia din cele mai prestigioase fonduri de in­vestiţii din SUA, Acadian Asset Management, a declarat pentru Wall Street Journal că firma sa a dechis "poziţii short pe leu, pariind deci că moneda se va deprecia în continuare", şi că investitorii mizează pe faptul că guvernul român va continua să se decredibilizeze.

Publicaţia americă a urmărit şi evoluţia titlurilor de stat româneşti care, scrie WSJ, "au fost lovite chiar mai tare (decât leul- n.r.).

Indicele J.P. Morgan, JPM +0.85%, al datoriei denominate în valută a scăzut cu mai mult de 2% de joia trecută". Performanţa de până acum a guvernului, corelată cu evenimentele politice din anul în curs, vor menţine leul sub tensiune cel puţin 6 – 9 luni de acum încolo, spun analiştii ING Bank România.

Potrivit acestora, tensiunile de depreciere vor continua până în primul trimestru al anului viitor, luând în calcul că urmează referendumul de demitere a preşedintelui Traian Băsescu, posibile alegeri prezidenţiale, precum şi alegerile parlamentare. De asemenea, în primul trimestru din 2013, guvernul Ponta ar trebui să îşi definească strategia fiscală.
Citiţi şi:

  • Dovada loviturii de stat: GUVERNUL NU RESPECTĂ DECIZIA CCR
  • Puterea se pregăteşte să mai dea o lovitură democraţiei
  • Ambasadorul SUA, Mark Gitenstein: "Este inacceptabil un referendum în afara Constituţiei. Ar provoca o criză foarte periculoasă"
  • Ioan Stanomir: "Constituţia României a devenit un element insignifiant"
  • Traian Băsescu: "Cu adevărul şi Constituţia mergem la referendum"
  • Sebastian Lăzăroiu: Decizia CCR a arătat clar lovitura de stat
Publicat in categoriile: Actualitate
Ne puteți urmări și pe pagina noastră de Facebook sau pe Google News