INEDIT. Ziaristul Florin Mănoiu culege întâmplări din fotbalul judeţean. Una dintre ele a făcut senzaţie în "The Sun".

Florin Mănoiu e un jurnalist sportiv aparte. Pentru el, pasiunea pentru fotbal se traduce în meciurile de pe tăpşane, jucate de oameni pentru care antrenamentul înseamnă fuga după tractor.

Cum să pui pe fugă nişte huligani

Cea mai cunoscută poveste a lui Mănoiu, ziarist la „Arena vâlceană“, a ajuns în paginile faimosului tabloid „The Sun“ şi s-a petrecut în momentul în care Gheorghe Constantin, actualul şef al CCA, a fost numit preşedinte la AJF Vâlcea. „Costică «Vâlcea» a impus ca toate stadioanele din ligile inferioare să fie împrejmuite, la doi metri de tuşă, cu garduri, pentru a-i proteja pe arbitri de furia suporterilor aflaţi, de cele mai multe ori, în stare de ebrietate. În comuna Nicolae Bălcescu, lucrurile erau neclare, pentru că la doi metri de tuşă se aflau canalele de colectare a apei. «Vâlcea» a fost ferm pe poziţie şi a ameninţat că nu omologhează terenul fără gard împrejmuitor. Sandu Crânguş, preşedintele echipei din Nicolae Bălcescu, a găsit repede o soluţie: Umplu canalele cu apă şi doar n-o să treacă nimeni să-i bată pe arbitri. Dacă nici aşa nu e bine, cumpăr şi doi crocodili şi îi bag în apă, să vedem atunci cine mai trece canalul!. Costică «Vâlcea» a rămas atunci fără replică“, îşi aminteşte Florin Mănoiu.

Publicată ca ştire într-un ziar local, povestea a luat o amploare neaşteptată: „Intenţia lui Sandu Crânguş n-a fost pusă niciodată în aplicare, dar, chiar şi aşa, mi s-a părut o ştire bună. Când am publicat-o, într-un colţ de pagină, nu mă aşteptam să ia o asemenea amploare. Presa centrală a înflorit-o puţin şi a dat-o ca sigură. Ştirea a fost preluată apoi de BBC şi în «The Sun»“.

Ecuson băgat în chiloţi

Cluburile din fotbalul judeţean se confruntă adesea cu grave probleme financiare, iar uneori nu pot acoperi nici baremul arbitrilor. Florin Mănoiu îşi aminteşte că, la un meci, un preşedinte, de profesie medic veterinar, nu avea suma necesară pentre a plăti arbitrii: „Omul s-a descurcat foarte repede. I-a lăsat pe arbitri să aştepte şi a plecat prin sat să castreze nişte purcei. S-a întors cu banii necesari şi cu fudulii de porc pe care le-a pus pe grătar, pentru a răsplăti răbdarea brigăzii“.

Viaţa arbitrilor din fotbalul judeţean este una extrem de palpitantă. Florin Mănoiu mărturiseşte că a asistat la o mulţime de momente în care „cavalerii fluierului“ au fost puşi în ipostaze nu tocmai plăcute. „Spectatorii intră în dese rânduri pe teren şi agresează arbitrii. La un meci, am văzut cum un cetăţean a pătruns pe gazon, i-a smuls ecusonul «centralului» şi l-a băgat în chiloţi, stârnind o veselie generală.

PASIUNE NEBUNĂ

Preotul care dă cu capul în gură

O altă poveste fascinantă are în prim-plan echipa Juventus Roeşti, unde evoluau doi fraţi preoţi. „Au cerut la AJF să fie mutată ora de disputare a meciurilor după încheierea slujbei de la biserică. Li s-a aprobat o derogare în acest sens, iar cei doi scurtau slujba cât puteau de mult pentru a putea ajunge la meci. Ultima lor partidă la care am asistat mi-a lăsat un gust amar: unul din preoţii-jucători l-a lovit cu capul în plină figură pe un jucător advers, fiind apoi eliminat. De asemenea, la altă echipă, preotul din sat venea la meci şi miruia barele de la poarta echipei sale la începutul fiecărei reprize. În acel campionat, echipa respectivă n-a pierdut niciun meci pe teren propriu“, îşi aminteşte Mănoiu.

"Nu aş da fotbalul judeţean pe ceea ce e în fotbalul mare. Mă simt mult mai bine când stau pe un tăpşan privind meciurile de la ţară, decât pe marile stadioane, printre indivizi sobri şi aroganţi.", Florin Mănoiu, ziarist în fotbalul judeţean