Livrarea sistemelor rusești S-400 către Turcia pune în discuție folosirea bazei de la Incirlik de către NATO.

Președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a indicat, vineri, că sistemele de apărare aeriană S-400, livrate de Rusia, vor fi operaționale în aprilie 2020. Și că decizia americană de a exclude Turcia din programul avionului de luptă F-35, Turcia comandând 100 de exemplare, nu a zdruncinat „determinarea” Ankarei. „Nu ne dați F-35? Foarte bine, scuzați-mă, dar în acest caz vom lua măsuri în legătură cu aceasta și ne vom întoarce către alții”, a plusat Erdogan, citat de Opex 360. Nu înainte de a sublinia că „nici o amenințare sau sancțiune” nu va împiedica Turcia „să-și asigure securitatea”. Suficient pentru relansarea de speculații cu privire la o eventuală achiziție de către Ankara a unor avioane de luptă rusești, cum ar fi Su-57 Frazor sau Su-35.

Casa bombelor nucleare americane B-61

Între timp, achiziția lui Erdogan pune administrația americană într-o situație deloc plăcută. Membru al NATO din 1952, Turcia ocupă o poziție strategică în măsura în care-i permite să controleze accesul la Marea Neagră și/sau să interzică eventual accesul în Mediterana a marinei ruse.

În plus, NATO dispune de facilități cruciale pe teritoriul turcesc. Cum este cazul bazei aeriene de la Incirlik care, dincolo de faptul că găzduiește un depozit de arme nucleare tactice – bombe nucleare americane B-61 – a jucat și un rol important în operațiunile Coaliției antijihadiste contra ISIS, coordonată de SUA. Sau cum este cazul altei facilități, radarul de aleertă avansată de la Kucerik.

„Pierderea Turciei ar fi o eroare geopolitică monumentală”, a avertizat deja amiralul James Stavridis, fostul comandant suprem al forțelor aliate în Europa (SACEUR). Casa Albă a anunțat însă excluderea Ankarei din programul F-35. „Ca aliați ai NATO relațiile noastre sunt la mai multe niveluri și nu sunt axate doar pe F-35. Relația noastră militară este solidă și vom continua să cooperăm strâns cu Turcia, luând însă în considerare constrângerile legate de prezența sistemelor S-400”, a transmis executivul american.

 Congresmenii cer fermitate Casei Albe

Excluderea Turciei din programul F-35 ar fi una. Acum, observatorii apreciază că se pune chestiunea dacă Washington va impune sancțiuni împotriva Ankarei, așa cum prevede legea CAATSA (Countering America’s Adversaries Through Sanctions Act) care specifică măsuri de retorsiune față de entitățile care au semnat contracte cu industria rusă de armament. Iar în Congres există numeroși politicieni care vor să vadă fermitate la Casa Albă în fața autorităților turce. Deocamdată, președintele Donald Trump nu are intenția, cel puțin pentru moment, să decreteze sancțiuni. Probabil că estimează că decizia de excludere a Turciei din programul F-35 este suficientă.

Bază militară și unealtă diplomatică

„Dacă Statele Unite manifestă o atitudine ostilă în ce ne privește, vom face un pas înainte”, a avertizat săptămâna trecută ministrul turc de Externe, Mevlut Cavusoglu. Altfel tradus: Turcia ar putea expulza forțele americane de la baza Incirlik și/sau să limiteze activitățile de la stația radar Kurecik.

Baza de la Incirlik este un subiect critic. Nu este prima oară când autoritățile turce pun în discuție la masa verde utilizarea ei. Și o fac în general când apar tensiuni cu SUA sau cu alți aliați din NATO. În 2017, când tensiunile cu Germania erau complicate, Ankara a interzis accesul la Incirlik al parlamentarilor germani care au dorit să viziteze detașamentul Luftwaffe care a deplasat șase avioane Panavia Tornado ECR, în cadrul Coaliției antijihadiste.

US Air Force o scaldă

Pentru a explica excluderea Turciei din programul Joint Strike Fighter (programul F-35), Casa Albă a avansat că F-35 nu ar „putea coexista cu o platformă rusească de colectare a informațiilor (S-400) care va fi utilizată pentru a afla mai multe despre capacitățile sale avansate”. Or, dacă executivul american este în impas, US Air Force se află în aceeași situație.

Întrebat dacă americanii vor deplasa avioane F-35 la Incirlik, ținând cont de intrarea în serviciu a sistemelor S-400, șeful statului major al US Air Force, generalul David Goldfein, a dat un răspuns alambicat. Adică va face „o evaluare a amenințării”. Și pe baza acestei evaluări a serviciilor de informații, „vom lua o decizie în funcție de tot ce se întâmplă în lume”. „Nu vreau să asociez, pentru moment, o evaluare operațională globală cu o evaluare tehnologică “, a declarat Goldfein. Există „o solidaritate destul de bună între utilizatorii de F-35 și suntem pe drumul cel bun. Există, de asemenea, o solidaritate care ne face să sperăm că vom ieși, într-un fel sau altul, din această situație, Turcia fiind un aliat valoros”, a adăugat generalul.

Pentagonul caută alternativă

Impasul american se explică mai ales prin prezența bombelor nucleare B-61 la baza Incirlik. „Chiar dacă baza Incirlik posedă probabil mai multe arme nucleare decât alte baze ale NATO, ea nu are avioane adecvate pentru a le folosi. Bombele sunt depozitate în subsolul bazei. Așteptând să fie folosite sau deturnate”, se îngrijora, în 2016, The New Yorker. Pe de altă parte, de ceva vreme Pentagonul caută o alternativă bazei de la Incirlik.

Baza din Andravida, situată în vestul Greciei, ar putea fi, eventual, o opțiune, potrivit unei analize recente a Bipartisan Policy Center (BPC). Într-un editorial recent publicat de Defense One, un membru al Grupului de lucru al BPC pentru Turcia și generalul (r) Charles Wald au cerut Washingtonului să înceapă examinarea alternativelor la baza aeriană Incirlik pentru că „Turcia devine din ce în ce mai puțin stabilă și respectă din ce în ce mai puțin Statele Unite”