Marea Britanie și Cehia nu vor noul pact bugetar. România a semnat acordul. Constituția trebuie modificată până la finalul lui 2013
- Ana-Maria Adamoae
- 31 ianuarie 2012, 13:25
La finalul summitului informal de ieri al Consiliului Europei, 25 din cele 27 de state membre UE au semnat noul tratat de disciplină bugetară, propus de Germania, potrivit Reuters. Printre țările semnatare se numără și România, președintele Traian Băsescu, prezent la summit, declarând la finalul discuțiilor că România trebuie să ratifice noul tratat, prin Constituție, până cel târziu la finalul anului 2013.
”Avem răgazul de a modifica Constituția până la sfârșitul lui 2013, pentru că tratatul va intra în vigoare la 1 ianuarie 2013”, a declarat președintele, care nu a exclus posibilitatea ca tratatul să fie ratificat de minimum 12 state înainte de 1 ianuarie 2013, ceea ce ar echivala cu scurtarea acestui timp. "A mai rămas de clarificat, la nivel naţional, modul de introducere în Constituţie a obligaţiei de a respecta deficitul structural de maxim minus 0,5 % din PIB”, a declarat șeful statului. Potrivit tratatului ”Regulile (...) legate de deficitul excesiv, vor fi transpuse în legea naţională a părţilor contractante cel mai târziu la un an de la intrarea în vigoare a tratatului, prin prevederi cu forţă juridică şi caracter permanent, de preferinţă constituţional, sau prevederi care prezintă în alt mod garanţii că vor fi respectate şi asumate pe tot parcursul proceselor naţionale bugetare”. ”Au fost state care au şi alt tip de legi, legi de tip constituţional şi li s-a dat şi această posibilitate. România nu are astfel de legi. În afară de Constituţie, toate celelalte legi pot fi modificate cu orice majoritate s-ar instala sau s-ar forma în Parlament. Deci, sistemul legislativ pe care noi îl avem nu dă garanţii de nemodificare decât prin revizuirea Constituţiei", a explicat Traian Băsescu. Statele non-euro participă la întrunirile grupului celor 17 De asemenea, potrivit șefului statului, statele non-euro semnatare ale tratatului vor participa la reuniunile oficiale ale zonei euro ori de câte ori se discută despre piaţa unică, competitivitate sau modificările de strategie.
Liderii statelor care folosesc moneda unică europeană se vor întâlni de două ori pe an, la cel puţin una dintre acestea urmând să participe toţi semnatarii Tratatului dacă în cea de a doua nu s-ar discuta chestiuni care vizează Piaţa unică, competitivitatea şi alte subiecte similare. Potrivit lui Băsescu, "nu e treaba statelor non-euro" discuţiile care au loc la întrunirile unde se discută probleme de interes intern ale Zonei, cum ar fi finanţarea fondului de stabilitate.
Acesta afirma înainte de summit că unul dintre obiectivele pe care le are la Consiliul informal de luni este "să se consfinţească participarea statelor non-euro la summit-urile statelor euro". Cehia nu face încă parte din grupul celor 17, însă și-a luat angajamentul ca toate celelalte state din Uniunea Europeană de a adopta moneda europeană.Autoritățile de la Praga nu au avansat, însă, nicio dată exactă. Cehii au spus ”pas”, dar se mai gândesc Marea Britanie și Cehia au refuzat să semneze noul tratat fiscal, care va impune sancționarea statelor membre UE care vor depăși limitele deficitului bugetar la nivelul Uniunii Europene. Potrivit președintelui Franței, Nicolas Sarkozy, cehii au invocat ”motive constituționale” pentru a-și justifica poziția.
Premierul ceh Petr Necas a declarat că poziția adoptată de Cehia la summit nu este una finală. "Nu am putut accepta acordul acum din cauza conţinutului şi, de asemenea, deoarece nu există claritate privind ratificarea şi termenele efective. Consider extrem de valoros faptul că tratatul a fost modificat astfel încât ne putem alătura şi în viitor", a afirmat Necas.
Potrivit acestuia, Cehia va analiza în următoarele săptămâni tratatul și va hotărî dacă se va alătura sau nu inițiativei, decizia depinzând de mai multe aspecte, de la negocieri politice interne la rezultatul unui eventual referendum, transmite Reuters.
Premierul ceh face parte din Partidul Civic Democrat, fondat în anii '90 de actualul preşedinte al Cehiei, Vaclav Klaus, un cunoscut eurosceptic. Klaus a anunțat că nu va semna pactul fiscal, iar pentru ratificare este nevoie de semnătura sa. mandatul lui Klaus se va încheia, însă, în luna februarie a anului viitor. Cehii s-au împotrivit mereu implicării organismelor UE în treburile sale interne. Britanicii: Un ”NU” hotărât Punctul de vedere al britanicilor era cunoscut încă de anul trecut, premierul David Cameron afirmând în repetate rânduri că un astfel de tratat nu ar servi interesele Marii Britanii, care dorește să dețină în constinuare controlul asupra City-ului londonez, centrul financiar al Europei de Vest. Marea Britanie și Danemarca sunt singurele state care au optat pentru păstrarea monedelor naționale și rămânerea în afara zonei euro. Accordul a fost primit cu entuziasm de către reprezentanții Băncii Centrale Europene, care presaseră de mai multă vreme guvernele din zona euro să-și țină sub control chestiunile fiscale interne. "Este primul pas către o uniune fiscală. Cu siguranță, acest nou pact va consolida încrederea în zona euro", a declarat, potrivit Reuters, președintele Băncii Centrale, Mario Draghi. Grecia, aproape de un acord cu creditorii privați pentru ștergerea unei părți din datorie Referitor la situația statelor cu probleme din zona euro, Traian Băsescu a declarat că s-a discutat ”în trecere despre Grecia, Portugalia, Spania şi Italia, menţionând că premierul grec a informat că negocierile cu sectorul privat pentru anularea a 50% din datorii sunt avansate.
"S-a discutat, în trecere, la sfârşit, şi problema Greciei. Premierul grec a informat că sunt avansaţi din punct de vedere al negocierilor cu sectorul privat pentru anularea a 50% din datorii. Lucrurile se îndreaptă către un deznodământ pozitiv, aşa cum aşteaptă toate statele Uniunii Europene, legat de continuarea finanţării Greciei pentru a ieşi din zona de risc major", a spus preşedintele. La summit-ul informal de la Bruxelles s-a discutat și despre măsurile care ar trebui luate pentru a impulsiona creșterea economică și crearea de locuri de muncă în statele Uniunii Europene. Potrivit BBC, circa 82 de miliarde de euro vor fi puse la dispoziția țărilor membre în acest scop. CITIȚI ȘI:
- Ţara pentru care nu mai sunt bani de împrumut
- Ce critici sunt aduse pactului bugetar european
- Un summit vital pentru zona euro are loc astăzi! VEZI ce discută europenii