Editura Evenimentul si Capital

Dr. Cristian Grasu, omul care a făcut istorie cu Ambulanța București-Ilfov. „Ca să particip la primul congres medical din viața mea a trebuit să mă împrumut la bancă” Puterea cuvântului

Astăzi, dr. Cristian Grasu este Secretar de Stat în Ministerul Sănătății și coordonează Direcția generală de asistență medicală și sănătate publică și Departamentul monitorizare implementare proiecte spitale regionale
Autor: | | 0 Comentarii | 4005 Vizualizari

În biroul său de la Ministerul Sănătății se aud televizoarele mergând pe știri, telefoanele sunând, pașii grăbiți ai funcționarilor. Pe jos, într-un colț, stau o vestă de ambulanțier și o geantă care pare să conțină echipament medical. Dr. Cristian Grasu își împarte gândurile între sarcinile sale de Secretar de Stat și amintirile de pe mașina de salvare. S-a născut salvator și pentru el ajutorul acordat semenilor e constant, dar sub diferite forme. Acum a ales să ajute sistemul medical românesc direct din minister. Dar, în trecut, dr. Cristian Grasu a contribuit decisiv la un sistem care nu doar că ne-a făcut pe noi, românii, să fim aliniați la nivel de „lume civilizată”, ci lumea civilizată a luat exemplu și s-a aliniat la ceea ce noi numim Serviciul de Ambulanță București-Ilfov (SABIF).

- Evenimentul zilei: Când ați început „turele” pe Ambulanță?

- Dr. Cristian-Vasile Grasu:

Am intrat în Serviciul de Ambulanță în 1987. Erau aproximativ 400 de mii de chemări pe an.

- Cum se lucra?

- Pe vremea aceea, organizarea era de așa natură că orice echipaj care mergea la un caz să aibă și capacitatea de transport. Lucrurile erau împărțite între o stație centrală care rezolva cu predilecție urgențe în toate sectoarele și în Ilfov și substații de sector în care, în majoritatea cazurilor, se rezolvau transportul și consultațiile la domiciliu. Vizitele la domiciliu sunt mereu presărate cu surprize și am avut parte de multe urgențe în primii ani de stagiatură.

- Aveați echipamentul necesar?

- Dotarea tehnică era foarte slabă. Nu aveam ace de unică folosință, erau acelea care se resterilizau. Treceai întâi pe la sterilizare, luai un vraf de seringi pe care le puneai într-un compartiment special.

- Câte mașini avea Ambulanța înainte de Revoluție?

- La acea vreme existau 400 de ambulanțe la București, de diverse tipuri. Iar Ambulanța București avea peste 1.200 de angajați. Acum are 890... Între timp, populația a crescut. Chiar și la acea vreme existau mașini dedicate special intervențiilor complexe, mașini care aveau și defibrilator, și un fel de ventilator. Un ventilator la care trebuia să-ți aduci contribuția fizică pentru că trebuia să pompezi ca să funcționeze. Se numea „pulmotor”. Erau două mașini care aveau așa ceva. Unul se acționa cu o mână, celălalt a venit cu niște saboți în care îți băgai picioarele și mergeai pe loc și, practic, pompai aerul.

- Ați apucat să vedeți și străinătatea în perioada aceea?

- Nu, eu am ieșit după anii ’90. Dar când am ieșit eu, ceea ce noi nu aveam la Ambulanță era tehnică de o calitate superioară. În schimb, în ceea ce privește filozofia intervențională și modul de selectare intervențională, în anii ’90 eram mult peste Europa.

Informatizare europeană

- Anii ’80 au fost cei mai buni pentru medicina românească, spune istoria...

- În anul 1989, Salvarea București propunea primul sistem informatizat de triaj al urgențelor. Se numea și se numește în continuare DISPEC. Creație a doctorilor de la Salvarea București și a informaticienilor de la Centrul de Calcul, acela de pe Floreasca. A funcționat 30 de minute, la acea vreme, în ’89, pe un calculator Pheonix C2000, care a și decedat cu această ocazie pentru că a fost mult peste ce putea el să facă. Nu aveam hardware... Asta am rezolvat-o în 1994, printr-o donație de la elvețieni. Și în ’95 am dat drumul la DISPEC, varianta îmbunătățită, și de atunci noi avem dispecerat informatizat – din ’95. La momentul acela, la noi era o coadă de directori de servicii de Ambulanță din toată Europa: „Nu ne vindeți programul?”

- Cum se făcea înainte de apariția acestui sistem?

- Înainte erau numerele dedicate. Pompierii aveau unul, Poliția avea unul... Salvarea avea un call-center format din vreo 10-12 operatoare care răspundeau la telefon și înregistrau manual, adică scriau pe niște tipizate, un fel de fișe. Acele fișe se puneau pe o bandă rulantă care traversa callcenterul și care ducea în Dispecerat, care era separat de callcenter. În ideea că trebuia să fie un pic de confort acustic. Nu întotdeauna discuțiile telefonice sau pe stații sunt calme.

- Medicii făceau o selecție între dosare sau erau luate aleatoriu de pe bandă?

- Fișele erau organizate pe grade de urgență și atunci. Ca o paranteză, o dată cu apariția sistemului informatizat s-a accentuat această triere. Și, încet, încet am trecut și noi, atunci, la acordarea gradului de urgență cu o anumită culoare, preluând ceea ce se întâmpla în lume, la acea vreme. Și exista un medic coordonator, ajutat de patru dispeceri care sortau fișele pe zonele și tipurile de urgență. Medicul coordonator trebuia să citească fiecare fișă și să decidă. Avea în fața lui un cearșaf imens pe care apăreau echipajele, cum se mișcă în teren și le repartiza.

- Apoi? Cât timp vă lua să ajungeți la un caz?

- După ce îmi luam mașina și șoferul în primire, primeam de la dispecer un teanc cu solicitări de consultații la domiciliu. 10, 11, 12... o dată. Niciuna nu era în afara sectorului. Era o diferențiere foarte clară. Fiind strict în sectorul 2, practic făceam trei minute de la un caz la altul. Le sortam și eu în funcție de ceea ce consideram că are mai mare prioritate – copii mici, persoanele ale căror simptome sugerau boli foarte grave... Și ne uitam și din punct de vedere geografic cum ar fi mai rapid să facem circuitul. Sistemul acesta a fost impus datorită faptului că la acea vreme medicii de dispensar aveau obligația să facă 3 gărzi la Salvare pe lună. Nu era o problemă dacă acea consultație se întâmpla la 5-6 ore după ce ai sunat la 961 și ai solicitat o consultație, deoarece oamenii aveau deja o relație cu medicul, cunoscându-se. Și astfel făceam pe București și Ilfov peste 350 de mii de intervenții, anual.

- Cum se lucra? Erau timpi mai greu de acoperit?

- Doctorii aveau un program special, în care lucrau în fiecare zi 6 ore și făceau gărzi noaptea. La începuturile mele eu lucram doar în ture, de zi sau de noapte. Fiind doar colaborator, deoarece eu eram angajat ca medic de dispensar, aceasta era singura mea variantă. În general eram în turele de noapte, de la 20.00 la 08.00.

Strada Ardeleni, predestinată pentru familia Grasu

- Cum de nu ați ajuns să lucrați într-o cameră de gardă, la un spital de urgență?

- Mie filozofia celor de la Salvare mi s-a părut foarte bună și foarte apropiată de ce credeam eu despre meseria de doctor. În București, filozofia asta a rămas și este „Să ducem doctorul la capul bolnavului”.

- V-ați specializat în pediatrie, dar ați ajuns la Salvare.

- Mă duceam să fac consultații la domiciliu în sectorul 2, pe strada Ardeleni. Dumnezeu a vrut ca domiciliul meu să fie pe strada Ardeleni și soția mea să locuiască de când se știe pe strada Ardeleni. La aproximativ 200 de metri de sediul central al Ambulanței, care este pe strada Ardeleni.

- Pe soția dumneavoastră, dr. Alis Grasu, tot la Salvare ați cunoscut-o? - Am fost colegi de facultate, ne-am căsătorit la începutul anului II și am evoluat profesional împreună până la un moment dat. După ce am ieșit din facultate a apărut copilul, iar Alice a trebuit să iasă din sistem un pic. Eu am mers în provincie la un dispensar, o experiență extraordinară... Extraordinară! O experiență care mi-a folosit foarte mult. Și pentru că salariul era mic, iar noi eram la început de drum în viață, am decis să colaborez cu Salvarea. Aveam de ales între o cameră de gardă, între un alt dispensar și Ambulanță. Mie Ambulanța mi s-a părut cel mai ok, mai ales pentru că era vorba de un lucru dinamic, de noutăți permanente și de o provocare.

- Ambulanța s-a dezvoltat și au apărut paramedicii.

Primele imagini din interior noii Catedrale! Altar poleit in aur, fantani arteziene, lifturi de 105.000.000 euro!

Pagina 1 din 2



Stirile zilei

Alte articole din categoria: Sănătate

Alte articole din categorie

capital.ro
libertatea.ro
rtv.net
fanatik.ro
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
playtech.ro
unica.ro
dcnews.ro
stiridiaspora.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE ŞI