Încă reflectează - „foarte, foarte serios” - la opțiunea intrării în cursa pentru preşedinţia PNL, dar își anunță de pe acum candidatura la alegerile pentru Primăria Generală din 2020. Într-un interviu pentru Evenimentul zilei, şeful celei mai mari organizaţii a PNL, Cristian Buşoi, spune că are două mari obiective de atins: reconectarea la electoratul pe care PNL l-a pierdut la alegerile din 2016 și câștigarea prezidențialelor din 2019. Mai ales că, „perspectiva ca Liviu Dragnea să mai poată trezi un entuziasm sau un sprijin pentru a ocupa o funcție importantă în România este foarte scăzută”.

Ileana Ilie Ungureanu: Tansformarea dvs. din preşedinte interimar al PNL București într-unul cu drepturi depline a fost una fără emoții pentru că nu ați avut contracandidat. Mai departe, care vă sunt prioritățile?

Cristian Bușoi: Obiectivul principal este acela de a ne reconecta la electoratul pe care PNL l-a pierdut la alegerile din 2016. Apoi, vrem să întreținem ritmul pe care îl avem de opoziție față de proiectele defavorabile Bucureștiului ale doamnei Firea și alemajoritățiiPSDALDE. Și un treilea obiectiv major este să contribuim, prin implicare, idei și resursa umană pe care o avem la București, ca PNL-ul să-și definească un program politic și o linie de acțiune care să ne asigure câștigarea alegerilor prezidențiale în 2019.

Până una-alta, cum intenționați să recâștigați electoratul pierdut?

Cristian Bușoi:  Rămânem foarte clar susținători ai schimbării României și ai justiției independente și vrem să venim cu un model economic opus felului populist, iresponsabil și foarte riscant în care PSD guvernează acum.

Până acum, liderii partidului nu prea au reușit să convingă opinia publică de intențiile de reformă și restructurare. Dvs. pe seama a ce puneți eșecul PNL la alegeri?

Cristian Bușoi:  Cel puțin în București, dar cumva afectând întreaga țară, lucrurile au început să se deterioreze încă de la alegerile locale. Înainte să ne bată PSD-ul, PNL s-a bătut singur, pentru că a avut acea suită de patru candidaturi pentru primăria Capitalei, pe care nu a înțeles-o nimeni și care ne-a costat foarte mult. E grav că pentru prima dată, după Revoluție, Bucureștiul este condus în totalitate de PSD.

Identificaţi câteva greşeli de strategie ale conducerii partidului de la locale și care s-au simți și la alegerile parlamentare.

Cristian Bușoi:  Nu am știut să ne promovăm un program și o resursă umană care să fie credibilă că poate implementa măsuri concrete pentru România și pentru români. Am lăsat teren liber PSDului să inunde piața cu promisiuni foarte populiste. O altă greșeală a fost că în spațiul public nu a părut că parteneriatul dintre noi și Dacian Cioloș este unul asumat în totalitate de ambele părți, foarte solid și foarte convingător.

Acest parteneriat „neconvingător” cu Dacian Cioloş a fost o decizie politică neinspirată?

Cristian Bușoi:  Ideea de a face o punte între Dacian Cioloș – un om care se bucura de multă credibilitate la zona de cetățeni care nu erau foarte convinși de tipul de politician clasic – și un partid de forța PNL a fost corectă. Problema s-a pus atunci când acest parteneriat a fost prezentat publicului. Am permis ca rezervele pe care Dacian Cioloș nu le aveam, neapărat față de PNL, dar le avea față de politică în general, să fie exploatate de către adversari ca și cum ar fi o ruptură sau neîncredere față de PNL. Și atunci, în mod clar, oamenii nu au mai fost convinși să vină să voteze pentru tandemul PNL - Cioloș.

„Ideea de a decima, ca în bătăliile antice, de a demite ultimele zece fi liale PNL era proastă”

Cum se poate ca un partid de nivelul PNL-ului să dea vina pe proasta comunicare? Amețeala doctrinară a partidului explică inclusiv absenteismul și deruta alegătorilor.

Cristian Bușoi:  A fost o greșeală că nu ne-am promovat mai mult un program cu măsuri concrete, care ar fi construit un profil mult mai bine definit și mai clar și mai convingător pentru cetățeni, în ceea ce privește PNL. Altfel, în ciuda unor eforturi pe care parte dintre noi le-am făcut de a veni cu niște idei foarte concrete în domeniul sănătății, administrației, poate și în domeniul economic, sprijinul mediatic al PNL, dincolo de redarea neutră a unor poziții, era destul de fragil. Majoritatea mediei importante a fost alături de PSD.

De ce nu v-ați asumat eșecul la parlamentare și nu ați demisionat din fruntea PNL București, în contextul în care organizația a avut cel mai slab scor pe țară? Nu mai pun și egalul între bucureșteni și clasicul val anti-PSD.

Cristian Bușoi:  Am asumat eșecul la parlamentare atât cât de mult se putea asuma. Am venit cu jumătate de an înainte, adică după dezastrul de la alegerile locale, atunci când în interiorul PNL organizația București era văzută ca o mare problemă. Și sigur că nu am reușit să îmbunătățesc rezultatul decât în număr de voturi: au fost 15.000 de voturi în plus față de locale, dar rezultatul în procente a rămas unul scăzut.

Dar s-a pus problema demisiei?

Cristian Bușoi:  În interiorul PNL urmau oricum alegeri interne, iar discuția care s-a făcut cu colegii din Biroul Politic Național și cu mai mulți președinți de filială a fost aceea de a intra în alegeri interne și de a nu lăsa toate organizațiile fără conducere. Ideea de a decima, ca în bătăliile antice, de a demite ultimele zece filiale era proastă, pentru că lucrurile trebuie văzute în evoluție.

Colegul dvs. de partid, Cătălin Predoiu, este de părere că cea mai sigură cale de ţine PNL unit este organizarea lui prin statut pe curente ideologice. I-o împărtășiți?

Cristian Bușoi: Cred că este o propunere interesantă. Nu este atât de atractivă sau relevantă pentru public, dar poate fi de mare ajutor pentru ca noi să ne definim un profil ideologic mai clar. Rămâne de văzut în ce măsură colegii vor considera potrivit să facem acest lucru acum, adică înainte de Congres, sau să facem o dezbatere mai profundă pe această temă după ce va fi aleasă o conducere.

Până acum, în cursa pentru preşedinţia PNL au intrat oficial Ludovic Orban şi Cătălin Predoiu. Conduceți cea mai puternică organizație a partidului din țară, care este o trambulină pentru șefia PNL, intrați în competiție?

Cristian Bușoi:  E o opțiune la care reflectez foarte, foarte serios. Voi formaliza această decizie până cel mai târziu în 2 mai.

„Îmi doresc foarte mult ca în 2020 să reintru în bătălia pentru Primăria Generală”

Care e targetul politic pe care vi l-ați stabilit?

Nu am o proiecție legată de ceea ce voi face peste cinci ani, de exemplu. Doresc să îmi termin mandatul de europarlamentar. Am acumulat acolo o experiență pe care după anul 2019 sper să o pot aduce în România, într-o poziție sau alta, și îmi doresc foarte mult ca în 2020 să reintru în bătălia pentru Primăria Generală.

Ca politician, ce ați fi dorit să faceți și nu ați reușit?

Nu am o dorință mare neîmplinită sau vreun regret major. Lucrurile au mers în direcția cea bună, și chiar dacă, la un moment dat, am regretat faptul că nu s-a reușit în construcția care s-a numit USL să se pornească proiecte majore pentru România, mi-am dat seama că acea construcție era una artificială. Între PSD și PNL e o prăpastie mare de abordare, de mentalități, de acțiune politică.

Deci până la urmă ideea USLului nu a fost un câștig pentru partid, ci dimpotrivă. PNL-ul a pierdut la capitolul imagine.

Într-un fel... sigur că acea asociere foarte, foarte hotărâtă și formală cu PSD a fost de natură să descurajeze mare parte din electoratul anti-PSD de a veni alături de PNL. Pe de altă parte, la acel moment, dincolo de ideologii și de lucrurile care separau cele două partide, președintele Traian Băsescu și o bună parte din apropiații domniei sale dezvoltaseră și construiau în România un sistem de putere atât de la limita democrației încât altă soluție nu exista pentru ca lucrurile să nu derapeze.

Dar Călin Popescu-Tăriceanu poate fi acuzat de divizarea dreptei și slăbirea PNL-ului?

O supărare a domnului Tăriceanu față de conducerea PNL a făcut ca domnia sa să pornească într- o aventură alături de Victor Ponta inițial, iar acum de Liviu Dragnea și de PSD, care nu-i face bine nici domniei sale, nici României. Nu știu dacă voturile pe care le-a obținut ALDE au fost neapărat luate în detrimentul PNL. Da, au fost și niște voturi cumva protest față de o anumită inconsecvență a PNL. N-aș spune însă că slăbesc foarte mult PNL, dar în mod evident confuzează, pentru că ALDE nu este un partid de dreapta.

Nominalizați trei lideri „terminați” politic. Argu men tați, vă rog!

Liviu Dragnea, Elena Udrea și Traian Băsescu. După momentul ianuariefebruarie cred că perspectiva ca Liviu Dragnea să mai poată trezi un entuziasm sau un sprijin pentru a ocupa o funcție importantă în România este foarte scăzută. Orizontul domniei sale cred că se oprește odată cu încheierea actualelor mandate pe care le ocupă. Pentru Elena Udrea e destul de complicat să mai poată să revină în politică, având în vedere problemele cu justiția. Iar Traian Băsescu a dezamăgit atât de multă lume care a avut speranță în domnia sa, inclusiv pe mulți din PNL, încât nimeni nu mai are cum să parieze pe el.