Șmecheria prin care Cristi Danileț a scăpat de Cazul „Arhiva SIPA”. Enervat că Evenimentul Zilei nu e inculpat, judecătorul-activist amenință

Șmecheria prin care Cristi Danileț a scăpat de Cazul „Arhiva SIPA”. Enervat că Evenimentul Zilei nu e inculpat, judecătorul-activist amenință

Din nou, Cristi Danileț transmite mesaje distorsionate către societate și manipulează după cum are interes. Îi bat obrazul și reiau disecția pe „cadavrul” SIPA, în ciuda amenințării lansate pe blogul său, săptămâna trecută, că va da în judecată Evenimentul zilei.

Puținii jurnaliști de pe domeniul justiței care mai activează în presă din 1990 știu că Arhiva SIPA este o fantomă a trecutului, folosită de politicieni, servicii de informații, dar și de alte persoane interesate să obțină ce doresc de la unii magistrați. Din această cauză, de multe ori în cei 28 de ani, subiectul arhivei păstrată la secret de puternicii statului a fost în atenția presei. Evenimentul zilei a făcut dezvăluiri importante, în urmă cu un an și jumătate, bazându-se pe mărturii, declarații oficiale, documente și pe un Raport de la Ministerul Justiției din aprilie 2008. Din toate răzbăteau „suspiciuni rezonabile” și orice jurnalist le-ar fi semnalat. Nu au fost acuzații directe, căci am mers pe „lecția” învățată de la procurorii DNA: suspicionăm!

După primul articol, publicat în 15 aprilie 2017 sub semnătura lui Dan Andronic, Cristi Vasilică Danileț, fost membru al comisiei de inventariere și arhivare a dosarelor cu informații compromițătoare despre magistrați, s-a dus în grabă la DIICOT și a depus un denunț, cerând ca procurorii să cerceteze și să se pronunțe dacă el, ministrul de atunci, Monica Macovei, sau alt membru al comisiei desemnat de către aceasta a intrat în încăperea cu dosare și a copiat din ele. Știa că vor urma și alte articole ale jurnaliștilor EVZ (ceea ce s-a și întâmplat!) fiindcă subiectul revenise în atenție în urma unei acțiuni dubioase a ministrului Justiției din 2016, Raluca Prună. Așa că a atacat primul!

 

Ne puteți urmări și pe Google News

O mare manipulare!

Când te duci la procuror și ceri, prin denunț, să se facă anchetă despre cele scrise de un ziarist la adresa activității tale, nu te aștepți să fii tu cel cercetat penal, ba chiar inculpat. Apoi, procurorul, având la dispoziție doar un articol (care nu-l acuza direct pe Danileț) și nu întreaga gamă de informații și documente publicate ulterior textului semnat de Dan Andronic, nici nu avea cum să descopere mare lucru. În asta a constat șmecheria judecătorului Danileț.

Drept urmare, procurorul Elena Dinu a stabilit că „nu au fost identificate probe care să susțină o suspiciune rezonabilă” potrivit căreia Cristi Danileț, Monica Macovei, Dan Tapalagă sau alt membru al comisiei ar fi săvârșit „fie intenționat, fie din culpă fapte care să fii avut ca urmare distrugerea, alterarea, pierderea sau sustragerea unui document ce conținea informații clasificate”. A clasat cauza „întrucât faptele nu există”, printr-o Ordonanță emisă în 10 octombrie 2018. A doua zi, pe 11, Dinu a preluat o funcție importantă în CSM, dar înainte a dispus ca lui Cristian Vasilică Danileț să-i fie comunicată Ordonanța.

De pe blogul acestuia am aflat și noi, pe 25 octombrie, concluziile cercetării DIICOT, dar și faptul că procurorul a extins urmărirea penală față de Dan Andronic, după ce am publicat Raportul 096, unde organele de control ale miniștrilor de Justiție Cătălin Predoiu și Tudor Chiuariu, succesorii ministrului Monica Macovei, au semnalat neregului grave în cazul gestionării Arhivei SIPA. Cercetarea extinsă s-a făcut „cu privire la săvârșirea infracțiunii de divulgare a secretului care periclitează securitatea națională (art 407, al. 1-3 CP)”.

Ei bine, ce nu a spus denunțătorul Danileț este faptul că procurorul a stabilit și pentru Dan Andronic și Evenimentul zilei că „fapta nu este prevăzută de legea penală ori nu a fost săvârșită cu vinovăția prevăzută de lege”!

Șmecheria lui Danileț continuă. Decizia de clasare a dosarului, așa cum a fost ea transmisă publicului, a avut efectul scontat de „Sistemul politizat al Justiției”. Oamenii, inclusiv unii jurnaliști, au perceput această clasare a procurorilor ca fiind verdictul dat în cazul Arhiva SIPA: tot ce s-a scris despre imensul cimitir al dosarelor în care mii de magistrați erau încondeiați cu cele mai intime sau ticăloase lucruri din viața lor, dosare despre care luaseră la cunoștință și Monica Macovei, Cristi Danileț și Dan Tapalagă, reprezintă un mare fals.

Bineînțeles, îmi susțin cu tărie opinia: este o mare manipulare și o mare neînțelegere. Dacă anchetatorii nu au avut probe că reclamantul Cristian Vasilică Danileț sau alți membri ai comisiilor (n.r. au fost două în perioada 2005- 2007) au copiat documente din arhiva SIPA, nu înseamnă că faptele relatate de Evenimentul zilei, pe bază de documente oficiale și de declarații ale unor foști angajați, nu există. Despre aceste fapte am scris în 2017, tot pe ele o să le reamintesc fiindcă ele au existat și există.

 

Drumul Ralucăi Prună de la sprijinirea „societății civile și a justițiabililor” a ștampila „Secret”

 

În vara lui 2016, ministrul de atunci al Justiției, Raluca Prună, ne-a anunțat că e nevoie de un act normativ de importanță majoră.

Proiectul, spunea ea, răspunde necesităţilor menţionate prin crearea unei Comisii care, cu celeritate, trebuie să inventarieze documentele din arhiva D.G.P.A. (n.r. SIPA) și să le predea, potrivit specificului acestora, instituțiilor competente cu gestionarea lor.

Era o modalitate de a se umbla în Arhiva SIPA. În proiectul de Hotărâre de Guvern, pe care ministrul Raluca Prună vroia să-l treacă în iulie-august 2016, se spunea:

„La nivelul Ministerului Justiţiei s-a apreciat că ar fi necesară emiterea unui nou act normativ, cu aceeaşi valoare, care să constituie temei pentru desigilarea arhivei fostei D.G.P.A., inventarierea acesteia, accesarea documentelor de interes pentru justiţiabili şi distribuirea, respectiv predarea documentelor către autorităţile competente”.

Scopul de a ajuta „societatea civilă și justițiabilii” a apus, însă, în momentul în care Raluca Prună a citit Raportul 096 al Comisiei Chiuariu-Predoiu, pe care fostul ministru Cătălin Predoiu a scris „Secret de serviciu”, în 17.04.2008. După ce a luat la cunoștință de faptele grave constatate de inspectorii ministerului cu privire la inventarierea Arhivei SIPA, Raluca Prună a secretizat pentru a doua oară Raportul 096. A lăsat baltă proiectul de HG, iar în 18.08.2016 a trecut raportul semnat de Predoiu la o clasă superioară de secretizare, aplicând pe prima pagină a documentului ștampila de SECRET.

Nu sunt suspiciuni rezonabile că Raluca Prună a încercat să acopere ce s-a făcut în 2005-2006?

 

Raportul Comisiei Chiuariu-Predoiu din 2008, publicat de EVZ, consemna, printre altele:

„În termenul prevăzut de art. 1 întregul patrimoniu al Direcţiei Generale de Protecţie şi Anticorupţie va fi inventariat de către o comisie numită prin ordin al ministrului justiţiei şi predat pe bază de protocol Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.

- (3) În acelaşi termen arhivele şi documentele în lucru, aparţinând Direcţiei Generale de Protecţie şi Anticorupţie, vor fi inventariate şi preluate de către o comisie specială, constituită prin ordin al ministrului justiţiei.

- (4) Comisia prevăzută la alin. (3) va preda, potrivit ordinului ministrului justiţiei, cu avizul conform al Consiliului Suprem de Apărare a Țării , arhivele şi documentele preluate, către Arhivele Naționale, instituțiile din sistemul de apărare, siguranță națională şi ordine publică, prin protocoale încheiate între aceste instituții şi Ministerul Justiţiei.”

 

Tot în Raport se consemnează că, „prin Hotărârea de Guvern nr. 127 din 26 ianuarie 2006 privind desfiinţarea Direcţiei Generale de Protecţie şi Anticorupţie din subordinea Ministerului Justiţiei, publicată în Monitorul Oficial nr. 125 din 9 februarie 2006” s-a stabilit că:

„În cadrul comisiei speciale prevăzute la art. 2 alin. (3) din această hotărâre de Guvern a fost numit membru Cristi Vasilică Danileț la acea dată având funcția de consilier al ministrului, astfel cum acesta a declarat public începând cu anul 2006, dar și în prezent.

Acesta, deși avea ca atribuție legală pe aceea de a inventaria și preda documentele și arhiva Direcției Generale de Protecție și Anticorupție, în termenul legal, astfel cum a fost prelungit prin Hotărârea Guvernului nr. 586/2006, adică la 30 iunie 2006 nu și-a îndeplinit această atribuție.

Potrivit informațiilor publice, numitul Cristi Vasilică Danileț a îndeplinit funcția de consilier al ministrului justiției în perioada 18 ianuarie 2005 – 21 mai 2007.

Mai mult, aceste atribuții au fost îndeplinite cu încălcarea legii, adică în alt mod decât prevedea hotărârea de Guvern ce îi guverna activitatea, după cum a declarat public Cristi Vasilică Danileț, deoarece acesta, în loc să arhiveze documentele identificate în arhivă, le-a parcurs conținutul, fără a avea această permisiune legală.

 

Declarații care, de-a lungul timpului, nu-l scuză, ci…

În 2010, Danileț declara pentru Lumea Justiției lucrurile pe care le știa despre dosarele cu iz de șantaj ale magistraților:

„Magistrații erau monitorizați preponderent pe activitatea profesională, li se analizau anumite hotărâri judecătorești, ori li se întocmeau caracterizari de bine sau de rău, care ajungeau pe masa ministrului, astfel încât serviciul să controleze numirile în funcțiile de conducere. Unii magistrați erau însă monitorizați și pe viață privată. Ce localuri frecventau, cu cine se întâlneau și chiar cu cine împărțeau viața intimă. Deși conform atribuțiilor sale, SIPA trebuia să se ocupe exclusiv de strângerea de informații care priveau corupția din sistem, în realitate serviciul strângea date de orice natură despre magistrați, avocați, grefieri, polițiști, oameni de afaceri… Au fost două camere de note informative, care erau folosite fie pentru demararea de anchete penale unde era cazul, scop în care notele ajungeau la Procurorul General, fie pentru informarea ministrului Justiției, care ajungea astfel să decidă cu privire la cariera magistraților”.

 

Interviu postul RFI (Radio France International), cu Cristi Danileț și Marius Oprea, 2017

Georgiana Iorgulescu, RFI: Există o comisie, din care făceaţi şi dumneavoastră parte şi istoricul Marius Oprea, era o listă mai lungă, şi domnul procuror care spune că nu este adevărată şi în integralitate arhiva aceasta. Asta a fost prima comisie.

Cristi Danileţ: Da, este prima comisie de inventariere a patrimoniului SIPA şi de stabilire a calendarului de desfiinţare.

RFI: Păi, şi în 2006? Este 2006, nu a intrat nimeni, cum s-a făcut inventarierea în 2006, dacă nu a intrat nimeni acolo cum dumneavoastră spuneţi…?

Cristi Danileţ: Nu prin contact fizic cu arhiva, ci doar pe bază de documente furnizate de servicii. Adică: am stabilit calendarul, patrimoniul, destinaţia patrimoniului, data la care efectiv DCPA îşi încetează activitatea, ce anume se întâmplă cu oamenii care sunt eliberaţi din funcţii.

În același interviu (dar și ulterior, în declarațiile date pentru EVZ), istoricul Marius Oprea suține că în arhiva SIPA s-a intrat, în cadrul comisiei avizată de minsitrul Monica Macovei încă din 2006. Ordinul ministrului este nr.790 din 20.03.2006, prin care s-a constituit prima comisie de inventariere a arhivei SIPA, formată din Claudiu Octavian Secașiu, Marius Oprea, Cristian Danileț, Doru Dobocan și Florian Ungur. Istoricul susține că, deși făcea parte din comisie împreună cu Cristian Danileț, nu a avut acces la documente pentru că nu avea certificat ORNISS, dar că i s-a povestiti în detaliu ce era în documente. Mai mult, Marius Oprea a declarat că a existat încă de atunci o arhivare, un opis al Arhivei, în format electronic dar și olograf și că un CD cu datele pe care le conținea arhiva i-a fost înmânat ministrului Monica Macovei, în 2005, de cei trei ofițeri ai SIPA care au însoțit-o într-o noapte pe Monica Macovei și pe Dan Tapalagă în arhiva aflată atunci la sediul Administrației Naționale a Penitenciarelor.

 

Au existat și alte persoane care au avut intervenții publice prin care au confirmat faptul că judecătorul Danileț a povestit în mod repetat despre ce a făcut în cazul Arhivei SIPA.

Adina Daria Lupea, o judecătoare din Cluj, a izbucnit public: „Măi Cristi, calmează-te! Dă un singur exemplu de magistrat șantajat cu SIPA, că se pare că ai informații. Da' mai terminăm cu circul ăsta de doi bani? Iar de xeroxul de acolo de unde știu eu, de pildă, Cristi? Oare nu de la tine? Mă lasă memoria? Nu, că deja mi se apleacă…”

Judecătoarea Lupea se referă la informația că o parte din documentele au fost copiate cu un xerox aflat la Administrația Penitenciarelor, unde era depozitată arhiva SIPA.

 

Ingrid Mocanu, fost secretar general al Ministerului Justiției în cabinetul Cătălin Predoiu, a susținut același lucru:

„Judecatoarea Daria Lupea are dreptate. Danileț povestea tuturor despre ororile din arhiva SIPA. Una din persoanele care mi-a povestit și mie este chiar el. Și a povestit și publicului o parte, și Ambasadei SUA, se pare, o altă parte.”

În lumina celor stabilite acum de procurorul Elena Dinu, se pare că aceste condiții, fapta de a divulga, fără drept a ne-am înșelat crezând că informații secrete de stat sau secrete de serviciu, făcute publice, afectează astfel activitatea sau interesele judecătorilor sau procurorilor. Ni s-a părut de-a dreptul aiurea că aceștia ar fi sub permanenta „amenințare” a dezvăluirii unor informații compromițătoare din viața lor privată, așa cum prevăd art. 303 Cod penal - divulgarea informațiilor secrete de stat, respectiv art. 304 Cod penal - divulgarea informațiilor secrete de serviciu sau nepublice. Doamna procuror a zis că „fapta nu există”, asta e!

 

Denunțurile de la Ambasada SUA despre secretele SIPA

HOTNEWS publica, în 30 martie 2011, mai multe documente privind aspecte din Justiție. Astfel, într-o telegramă WIKILEAKS este publicată o notă despre o discuţie la Ambasada SUA cu Cristi Danileţ: „Dosarele SIPA conţineau detalii despre relaţii sexuale ilicite ale unor judecători şi procurori, chiar dosare medicale potrivit cărora unele judecătoare au făcut avorturi”, spunea acest judecător care susține că nu a văzut nimic în dosarele SIPA și nu a dezvăluit nimic.