Într-o scrisoare trimisă fostului club, Cristi Chivu și-a amintit despre un episod dureros din carieră.
Cristi Chivu, fost jucător al echipei Inter Milano, cu care a câștigat, printre alte trofee, și Liga Campionilor, în 2010, a vorbit despre accidentarea suferită în urmă cu 10 ani, în timpul unui meci cu Chievo. Fundașul român s-a lovit la cap și a purtat o cască până la finalul carierei.
„Nu-mi puteam mişca mâna stângă, eram paralizat. Nu mi-am pierdut niciodată cunoştinţa şi chiar şi când m-au pus pe targă şi mă scoteau de pe teren, mintea încă îmi funcţiona, în ciuda loviturii teribile. Erau atât de mulţi oameni în jurul meu: coechipieri, doctori, asistente, un întreg stadion se uita la mine.
Am avut un prim gând care mă presa, cel pentru soţia mea, pentru fiica mea şi familie. Şi aveam o singură modalitate să comunic cu ei, în timp ce se uitau la televizor: îmi ridicam mâna cealaltă. Aşa încercam să le spun că sunt bine, totul va fi bine. Totuşi, în interiorul meu exista un sentiment puternic de nelinişte: voi mai putea să redevin om normal din nou?
Nu mă gândeam la fotbal, la revenirea pe teren sau la meciuri. (...) Dar tot ce voiam era certitudinea că puteam să fiu din nou om, tată, soţ normal. Când m-am trezit, eram la terapie intensivă, la spitalul din Verona. Nu neg că am întrebat ce scor a fost la Chievo - Inter. Eram puţin confuz, nu îmi aduceam aminte dacă Balotelli sau Pandev înscrisese golul.
Și, în timp ce eram în pat, am înţeles imediat un lucru: că va dura mult timp. (...) Teste, verificări şi multă răbdare. Iar mai presus de tot, o operaţie chirurgicală necesară pentru a-mi recăpăta puterile. Acesta a fost cel mai important pas, unul care îmi permitea să redevin fotbalist. Eram dezorientat, nu puteam merge drept şi tot cădeam. Totul a trebuit reconstruit. E dificil să alung toate acele coşmaruri.
Nu mă gândeam că cicatricea va fi atât de mare, dar niciodată nu m-am gândit prea mult la asta. Era doar un semn al unei călătorii care m-a readus la mine însumi. Te uiţi în oglindă şi, în final, îţi spui că ai fost norocos, trebuie să fii optimist. E aproape reconfortant. Aproape.
Am învăţat cum să mă comport cu propriul corp cu mult timp în urmă. Am sosit la Inter cu un umăr dislocat, nu mai era timp de operaţie şi am sfârşit prin a juca un sezon cu un umăr care putea să sară la cea mai mică atingere. A trebuit să mă descurc să joc fără ajutorul unei mâini. În total, mi-am încheiat cariera cu un total de 13 operaţii şi nu m-am dat bătut niciodată”, a scris Chivu într-o scrisoare publicată pe siteul oficial al celor de la Inter Milano.
Recomandările noastre
