Crin Antonescu. Sursa foto: Facebook/Bogdan Toader
Din cuprinsul articolului
Crin Antonescu, candidatul susținut de coaliție la alegerile prezidențiale, a afirmat că este potrivit pentru funcția de președinte datorită experienței sale politice. De asemenea, el a explicat că nu există vreun detaliu care să îi compromită șansele electorale.
Crin Antonescu, despre experiența sa politică și cursa alegerilor
Candidatul coaliției îi asigură pe românii că nu le va înșela așteptările. Într-un interviu pentru News.ro, Crin Antonescu a promis că va depăși tiparul unui politician.
„În sinteză nu pot să garantez că nu voi greşi, dar pot să garantez că nu o să-mi bat joc de aşteptările oamenilor. Nu fur, nu mint. Astea sunt lucruri grele. Nu mă voi comporta ca un politician, deşi voi folosi experienţa, ci ca un cetăţean pus în situaţia să conducă sistemul politic”, arată candidatul coaliției.
Care este principala calitate, domnule Antonescu, care vă recomandă pentru funcţia de preşedinte al României?
„Experienţa politică şi capacitatea de a empatiza cu oamenii, chiar cu oameni pe care nu-i văd, cu situaţii de tot felul despre care aud, despre care iau cunoştinţă. Capacitatea, cred, de a nu uita niciodată că sunt un om, ca şi toţi ceilalţi, căruia i se întâmplă să aibă nişte demnităţi politice, fie şi cea maximă”, a răspuns fostul lider PNL.
Candidatul la prezidențiale, despre greșelile făcute în cariera politică
Ce element din trecutul dumneavoastră ar putea afecta şansele de a ajunge preşedintele ţării?
„Ceva ce real s-a întâmplat, nu. Nu există niciun element care să-mi afecteze, sau care ar trebui să-mi afecteze şansele. Ce se spune, ce se calomniază despre diverse momente din trecut, probabil că da. Asta nu înseamnă că eu pretind că nu am făcut greşeli”, a adăugat el.
Crin Antonescu a recunoscut că a făcut anumite greșeli în cariera politică, însă a subliniat că nu a avut intenția să îi mintă pe alegători.
„Am făcut probabil foarte multe greşeli, e o lungă carieră politică. Politica, viaţa, înseamnă şi greşeli. Dar niciodată cu bună ştiinţă, niciodată nu am înşelat, niciodată nu am minţit nici alegătorii, nici colegii, să spun aşa, şi probabil că una din calităţile mele, dacă pot să le spun aşa, pe care aş vrea-o răspândită mai mult în mediul politic, a fost un minim respect şi o minimă chiar solidaritate şi cu preopinentul politic”, a continuat el.
Crin Antonescu a adăugat că în mediul politic ar trebui păstrată ideea de solidaritate.
„Pentru că, la urma urmelor, exact ca la un meci de fotbal, ţii foarte tare cu o echipă şi ai un adversar tradiţional. Sigur că e hate aici, dar undeva, în mod fundamental, trebuie să ai o solidaritate cu celălalt, pentru că şi el, ca şi tine, se bucură atunci când echipa lui câştigă, suferă atunci când echipa lui pierde şi amândoi iubiţi fotbalul. Dacă gândim aşa lucrurile şi în politică, atunci e bine”, a mai spus candidatul la prezidențiale.
Val de critici
V-au reproşat oamenii în campanie pe care i-aţi întâlnit pe stradă, la mitinguri, că în ultimii 10 ani aţi trăit pe banii soţiei?
„Nu. La mitinguri, în general, oamenii fac un selfie, te iau în braţe, te încurajează că sunt suporterii tăi, de-aia sunt la miting. Nu. Nu mi s-a reproşat chestiunea asta şi nu văd de ce mi-ar fi reproşat”, a răspuns el.
V-au reproşat adversarii politici.
„Păi, adversarii ar fi trebuit să-mi reproşeze dacă trăiam pe banii lor. Adică pe banii lor direct sau pe banii statului. Nu. Sigur, ăsta este un atac care s-a dus, am spus de la început”, a mai spus Crin Antonescu.
Candidatul susținut de coaliţie a vorbit și despre programul său prezidențial.
Care e măsura din programul prezidenţial la care ţineţi cel mai mult?
„Probabil prima. Adică aceea care priveşte încercarea de a determina o câştigare a încrederii cetăţeanului în stat, care se face printr-o altă prestaţie a instituţiilor statului, printr-o eficientizare a lor şi, practic, propunerea mea pentru un pact şi pentru un instrument, în sensul unui consiliu, să-i spunem aşa, de monitorizare, de auditare a eficienţei instituţiilor statului. Nu e o instituţie în plus. E un instrument. Aici e vorba de oameni din instituţii existente: INS, Consiliul Concurenţei, experţi din societatea civilă, din mediul de afaceri, care se încerce să auditeze, cum spuneam, în funcţie de transparenţă, de eficienţă, de modul în care răspund interesului public, instituţii publice”, a explicat fostul lider PNL.
Eficiența autorităților centrale
Potrivit candidatului coaliției, în România există peste 100 de autorități centrale, iar o parte dintre ele se suprapun în atribuții.
„Noi avem chiar prea multe, sunt peste 100 de autorităţi centrale, unele se suprapun în atribuţii, altele se obstrucţionează, voit sau nevoit, în exerciţiul respectiv. Nu e niciun ban în plus de la buget, este vorba de oameni care deja sunt în nişte poziţii în care pot face efortul de adunare a unor concluzii şi de propunere a unor măsuri, cu care, sigur, într-un raport de cooperare cu Guvernul, pentru că ele rămân aceste instituţii, în subordinea Guvernului sau a Parlamentului sau a autorităţilor locale, în unele cazuri, nu a mea”, a explicat el.
În opinia sa, preocuparea pentru îmbunătățirea acțiunilor statului ar trebui să îi determine pe cetățeni să aibă mai multă încredere în instituții.
„Dar acest efort de sinteză şi această preocupare pentru a îmbunătăţi eficienţa acţiunilor statului, duce, cred, sau ar trebui să ducă, la încrederea cetăţeanului. Noi avem o proastă istorie a raporturilor stat-cetăţean sub aspectul încrederii. Şi dintr-o parte, şi din alta. Cetăţeanul nu-i de vină pentru asta, pentru că dacă el se fereşte de stat sau uneori chiar încearcă să înşele statul, o face din convingerea înrădăcinată de generaţii că statul e un fel de duşman şi nu acel protector şi acel garant pe care el îl plăteşte pentru a fi aşa ceva”, a mai spus candidatul la prezidențiale.
Reformele, etape importante pentru viitorul României
Dar nu vă gândiţi să reduceţi şi numărul instituţiilor statului? L-am auzit, spre exemplu, săptămâna aceasta pe preşedintele interimar Ilie Bolojan, care spunea că dacă nu facem reformă, ne vom prăbuşi.
„Discuţia despre reformă este una pe care o împărtăşesc. Nu preşedintele face asta. Am bune garanţii că în acest guvern, Ciolacu 2, în care prima parte, până să plece la Cotroceni, Ilie Bolojan, ca preşedinte al unui partid component - PNL-ul, a contribuit la un plan de restructurare, de reformă. Au început nişte pasi, s-au împuţinat ministerele, sau sunt mai puţine ministere decât oricând în ultimii, nu ştiu, mulţi ani, numărul de secretari de stat, de subsecretari de stat, de instituţii, de agenţii, cred că acest efort va continua”, a explicat Crin Antonescu.
El a adăugat că va susține orice guvern care are acest plan.
„Eu nu pot să-l fac ca preşedinte, dar pot să-l doresc. Şi-l doresc, susţin necesitatea lui şi voi fi un partener al oricărui guvern care va face aceste reforme necesare”, a precizat Crin Antonescu.
Ce a lăsat Klaus Iohannis în urmă
Cum s-ar rezuma România lui Crin Antonescu? Spre exemplu, România lui Klaus Iohannis a fost România Educată, cel puţin ca slogan.
Alegeri. Sursa foto: Facebook
„Eu aş vrea ca...A rămas destul de neclar, după domnul Iohannis, cum e România. A fost o aspiraţie, o aspiraţie frumoasă: România Educată. România Educată trebuie să rămână o linie de parcurs”, a explicat el.
Potrivit candidatului coaliției, proiectul România Educată ar trebui să aibă continuitate.
„Mă tem că cinci ani sunt prea puţini ca să închidem acest proces, dar având în vedere conjunctura tensionată înăuntru şi îngrijorătoare în afară, având în vedere spaimele, îngrijorările fiecărui om din ţara asta, inclusiv deja ale noastre, ale politicienilor, aş vrea ca prin tot ce facem în aceşti ani, după cinci ani, să putem spune măcar o Românie mai sigură”, a adăugat Crin Antonescu,
De asemenea, fostul lider PNL susține că un pas important ar fi ca românii să aibă sprijinul statului.
„O Românie în care cetăţeanul să simtă că există un stat care îl ajută, dacă el întreprinde, antreprenorul economic, cercetătorul, profesorul, medicul, poliţistul, omul din armată. Un stat care îl protejează, dacă e vorba de pensionari, de copii defavorizaţi, de oameni bolnavi şi aşa mai departe. Şi mai ales un stat care să ştie că este condus, că este reprezentat, că este apărat de preşedinte, de clasă politică, de armată, de servicii, de aliaţi, de toată lumea”, a mai spus el.
Ion Iliescu, exemplu de putere
Aţi împrumuta ceva de la foştii preşedinţi? Să-i luăm pe rând, de la Ion Iliescu?
„De la Ion Iliescu ar fi de împrumutat puterea enormă pe care a avut-o la începutul anilor ‘90, dar până când nu facem ceva cu puţină putere, să nu ne dorim mai multă. Am apreciat...”, a afirmat el.
Să dăm puterea celor care nu şi -o doresc.
„Da. Cum e cazul meu. Că eu am plecat 10 ani de la putere şi nu aş fi venit nici acum dacă nu aş fi fost chemat şi dacă nu ar fi fost o situaţie în care chiar nu am văzut variantă mai bună nici eu. Eu cred că fiecare preşedinte a avut calităţile lui, am mai vorbit despre ele. Nu aş vrea însă să împrumut”, a afirmat Crin Antonescu.
Candidatul coaliției a adăugat că își dorește să fie un președinte mai empatic decât predecesorii săi.
„Aş dori să fiu un preşedinte mai empatic, cum spuneam, mai inspirat, mai dedicat decât preşedinţii dinaintea mea. Ceea ce nu înseamnă că nu au făcut lucruri bune fiecare dintre ei”, a declarat el.
L-a admirat pe Emil Constantinescu
Emil Constantinescu ce a făcut? Cel mai bun lucru pe care l-a făcut Constantinescu?
Emil Constantinescu. Sursa foto: Arhiva EVZ
„Emil Constantinescu a făcut foarte multe lucruri. În primul rând, Emil Constantinescu a fost un om politic, unul din puţinii, care a avut capacitatea de a face politică, singurul preşedinte care a făcut politică în mandatul său prezidenţial, fără să pună grija celui de-al doilea mandat pe primul plan, drept care nici nu a mai candidat”, a răspuns el.
Decizii cheie
De asemenea, Crin Antonescu a dus în prim plan deciziile luate în mandatul lui Emil Constantinescu.
„Emil Constantinescu a sacrificat major popularitate pentru un interes de viziune pe care l-a văzut ţării în câteva momente, dar în special războiul... Aduceţi-vă aminte bombardamentele NATO din Iugoslavia, când, nu ştiu, 70% dintre români, deşi voiau NATO, deşi voiau parteneriat occidental, sigur, au luat partea a ceea ce acolo era victima, sau părea victima, şi anume a Serbiei. Emil Constantinescu a plătit acest preţ, dar a făcut-o pentru România, care şi în baza celor petrecute atunci, a intrat în NATO”, a arătat el.
Candidatul coaliției a amintit de momentul în care România a intrat în NATO.
„Istoria nu e mai niciodată dreaptă în sens exact. Bill Clinton a vorbit despre speranţă, despre viitor, despre ”ţineţi drumul, că îl ţineţi bine” şi asta s-a întâmplat. România a intrat în NATO în timpul domnului Iliescu şi al PSD-ului, Guvernul Năstase. Nu vreau să le limitez meritele, pentru că au avut şi ei merite, dar aşa-i istoria, a intrat în NATO în timpul guvernării partidului care 1999 a făcut un scandal mare din opoziţie împotriva lui Constantinescu, că a dat dreptul de survol americanilor”, a mai spus Crin Antonescu.
Despre Traian Băsescu și Klaus Iohannis
Apropo de PD şi Traian Băsescu era unul dintre liderii partidului sau unul dintre vocile partidului. Ce calitate împrumuta de la Traian Băsescu?
„Nu vreau să împrumut nimic de la nimeni, dar Traian Băsescu are calităţi. Le-am mai spus de foarte multe ori. Nu ştiu care e cea mai importantă, pentru că el are mai multe calităţi. A avut şi le are. Şi ca om politic. Eu am alocat o parte din activitatea mea politică pentru a descrie defectele atunci când era preşedinte, pentru că erau defecte care ameninţau democraţia. Nu ştiu, am vorbit despre curaj, am vorbit despre o bună cunoaştere a dosarelor politice, am vorbit despre o anumită capacitate de comunicare, chiar dacă el a folosit-o rău şi în scopuri strict înguste politic, dar această capacitate exista. Băsescu nu a fost un preşedinte care să tacă”
Ce greșeli a făcut fostul președinte
Klaus Iohannis, cum va rămâne pentru dumneavoastră?
„Am spus, din păcate, 10 ani pierduţi. Sunt bucuros şi acum că Iohannis a câştigat, în 2014, binomul... Binomul, erau ei mulţi, au existat multe binomuri în istoria României: SRI-DNA, Ghiţă- Ponta, binom mai mic, da, cu bătaie lungă. Ar fi fost foarte rău.Foarte rău. Mult mai rău”, a explicat candidatul coaliției.
Cu Victor Ponta în 2014?
„Cu Victor Ponta, Sebastian Ghiţă şi toată clica care s-a fi translatat din statul paralel al lui Băsescu în statul paralel al lui Ponta”, a afirmat el.
Dar ar fi fost mai rău atunci cu Sebastian Ghiţă şi cu Victor Ponta sau ar fi mai rău acum cu Victor Ponta şi Sebastian Ghiţă?
„Acum nu cred că există acest pericol. Rău ar fi şi acum. E rău întotdeauna cu astfel de cupluri. Nu. Cred că totuşi România e suficient de matură. Măcar Georgescu era singur la vedere. Şi Iohannis a câştigat. M-am bucurat că a câştigat. Aşteptam mult mai mult de la mandatele sale. Sunt şi lucruri bune. Probabil că ideea cu care rămânem este nu tăcerea, ideea cu care rămâne publicul larg este nepăsarea. O nepăsare care înfurie, o nepăsare care sfidează, o nepăsare care doare cetăţeanul”, a afirmat Crin Antonescu.
El a adăugat că sistemul politic devine complicat în orice democrație.
„E complicat sistemul politic în orice democraţie. Cum spun, să vină domnule unul să facă ordine, să facă dreptate, să facă lucrurile bune. Când ai un asemenea vot în spate, e foarte rău să laşi impresia de nepăsare. Mai bine faci lucruri greşite decât să fii nepăsător sau să laşi impresia”, a continuat candidatul coaliției, potrivit News.ro
Ce va face Crin Antonescu dacă pierde cursa electorală
Dacă pierdeţi, totuşi, mai rămâneţi în politică?
„În politică, în sensul de a fi, de a mă reînscrie în vreun partid?”, a întrebat el.
Da, de a fi activ.
„Nu, dar voi rămâne, sub o formă sau alta, în viaţa publică”, a răspuns Crin Antonescu.
Nu cum aţi făcut în ultimii zece ani, când aţi dispărut.
„Şi în ultimii zece ani am fost cu apariţii sporadice, atunci când am fost căutat, ca să spun aşa, în viaţa publică. Îmi pasă de România, idiferent că sunt sau nu sunt preşedinte, îmi pasă de România cât voi trăi şi îmi voi spune când voi avea ocazia, poate chiar mai mult în următorii ani, preşedinte sau nu, părerea, convingerile despre ce se întâmplă în şi cu România”, a încheiat el.
