Tot mai mulţi experţi în economie anunţă o criză de proporţii, în anul 2023, pe fondul inflaţiei şi al crizei energetice. Cât de mare e acest risc şi ce e de făcut explică pentru macroeconomistul Flavius Rovinaru, citat de Adevărul. În opinia acestuia o soluţie ar fi reducerea drastică a cheltuielilor bugetare.

O criză economică este de neevitat, dată fiind situația macroeconomică la nivel global care este din ce în ce mai complicată, la care se adaugă mai multe crize.

Inflaţia fără precedent în ultimele decenii cu care se confruntă economiile europene, tensiunea de pe pieţele financiare şi criza energetică de proporţii sunt elementele care ar putea trimite economia mondială într-o direcţie nedorită, avertizează experții economici.

Flavius Rovinaru, profesor universitar şi cercetător expert în macroeconomie şi economie circulară la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj, spune că România, la fel ca cele mai multe state europene, se află într-o situaţie complicată, însă departe de a fi una fără ieşire.

Vestea bună este că economia României a continuat să crească. Totuşi, acest lucru s-ar putea să nu fie suficient.

„Nu aş folosi acum cuvântul criză, consider că nu e ceva ce nu poate fi evitat, în acest moment. E adevărat, avem de-a face cu o scădere a ritmului de creştere, dar atâta vreme cât există o creştere, nu suntem în acel fenomen numit slumpflaţie.

Ce ar însemna acest lucru? Înseamnă că atunci am fi avut de a face cu rate înalte ale inflaţiei, coroborate cu recesiune. După primul trimestru, ne aşteptam ca în trimestrul al doilea să intrăm în recesiune, dar nu s-a întâmplat aşa.

De ce? Pentru că avem în continuare acei bani care intră în economie, avem aceste tipuri de politici la nivel macroeconomic care cumva încearcă să ţină consumul la un nivel satisfăcător astfel încât să existe totuşi un motor pentru economie şi să genereze creştere economică atât cât este ea”, spune profesorul.

Problema este, mai spune el, că decizia Guvernului României de a creşte anumite taxe nu numai că nu va avea rezultatele aşteptate, dar poate lovi prin ricoşeu în creşterea economică.

„Nu e logic să creşti presiunea fiscală într-o perioadă în care economia nu funcţionează bine. Dacă creşti acum presiunea fiscală vei obţine un efect invers, acela de scădere a veniturilor potenţiale pe care statul le-ar putea obţine”, a subliniat Rovinaru.

În opinia sa, nici măsurile de austeritate nu ar funcţiona şi a dat ca exemplu decizia Guvernului Boc, din timpul crizei anterioare.

Care ar fi cele mai bune decizii la momentul actual

În acest moment, cele mai bune decizii ar fi ca statul român să reducă la minimum cheltuielile bugetare exagerate, să treacă la investiţii, dar fără a „omorî” consumul. Şi, nu în ultimul rând, să profite de toţi banii din PNRR, care ar susţine o politică sănătoasă de investiţii.

Vestea bună ar fi că Banca Naţională a României acţionează ferm pentru a combate inflaţia. Totuşi, primele efecte nu se vor vedea foarte curând, a precizat Flavius Rovinaru.

„Banca Naţională ia măsuri. Uitaţi-vă la ratele dobânzilor în piaţă. BNR nu stă cu mâinile în sân. Inflaţia asta nu e ca şi cu farurile la maşină: ai pornit şi ai oprit. Odată ce s-a pornit fenomenul inflaţionist, e complicat să controlezi şi să stopezi. Şi atunci sigur că ai nevoie de timp ca acele măsuri să îşi facă simţit efectul în piaţă.

Nu uitaţi că noi din 2019 încoace am avut de-a face cu o creştere a masei monetare evidentă în România. Şi atunci sigur că suntem la momentul în care se încearcă găsirea celor mai bune măsuri, inclusiv la nivelul politicii BNR, astfel încât să reuşim să temperăm această creştere a ratei inflaţiei pe piaţă şi mai mult decât atât, să şi stabilizam relaţia dintre leu şi restul valutelor”, a subliniat profesorul.

„Poate că la finalul anului 2023 o să începem să ne simţim mai bine din punct de vedere economic”, a adăugat el.

Cauzele încetinirii creșterii economice

Expertul în macroeconomie a vorbit şi despre cauzele care au dus la încetinirea creşterii economice în Europa şi în România, riscând să provoace o viitoare criză.

Creşterea masei monetare după acele perioade de lockdown, când s-a dat drumul la tiparniţa cu bani, războiul din Ucraina şi şantajul Rusiei cu gazele naturale, dar şi rigiditatea Bruxelles-ului care a insistat cu politica de mediu, acceptând în schimb tacit dependenţa de gazele ruseşti în detrimentul energiei nucleare, au dus la inflaţie şi la explozia preţurilor energiei şi combustibililor.

Soluţia la actuala criză energetică ar fi identificarea altor surse de gaze naturale şi petrol şi realizarea unui mix energetic prin acceptarea energiei nucleare. În plus, ţările membre UE ar trebui să treacă temporar la exploatarea altor resurse, fie ele şi neprietenoase cu mediul, până când situaţia se va echilibra, informează Adevărul.