Campania „Oraşul de vis” a dezvăluit în această săptămână avantajele şi dezavantajele traiului în Craiova, unul dintre cele mai controversate municipii din campania lansată de www.evz.ro.

Evaluarea realizată pe baza datelor oficiale, în funcţie de şapte categorii de criterii - infrastructură, administraţie, sănătate, cultură şi educaţie, dezvoltare economică, mediu şi siguranţă - a creionat un oraş cu o infrastructură bună şi spaţii verzi întinse, dar cu reale probleme economice.

Dintre cele 15 municipii aflate în lupta pentru titlul „Oraşul de vis” al României, cu cel mai ridicat nivel de confort oferit locuitorilor, Craiova e lider la spaţiu verde, cu 27,2 mp/pe cap de locuitor.

Niciunul dintre municipiile participante în campania „Oraşul de vis” nu a atins acest nivel: Arad, Bacău, Braşov, Brăila, Cluj-Napoca, Constanţa, Galaţi, Iaşi, Oradea, Piteşti, Ploieşti, Sibiu, Timişoara şi Bucureşti.

În Craiova, cele mai bătute alei sunt în Parcul Romanescu, al treilea cel mai mare parc natural din Europa, unul dintre reperele oraşului. Bijuterie verde

Amenajarea parcului de 96 de hectare, pe un teren cumpărat de la Prinţul Gheorghe Bibescu, a fost o iniţiativă a primarului Nicolae Romanescu. Au fost aclimatizate sute de specii de arbori, create dealuri şi văi, construite podeţe din beton cu aspect de lemn.

Planurile arhitectului francez E. Redont au primit medalia de aur la Expoziţia Universală de la Paris, din 1900. Inaugurarea a avut loc trei ani mai târziu. „Adesea, a fost nominalizat printre cele mai mari şi mai impunătoare parcuri naturale din Europa, alături de Versailles, din Franţa, şi Pincio, din Italia”, se notează în cartea de oaspeţi.

După o sută de ani, parcul îşi primeşte vizitatorii cu alei umbrite de copaci bătrâni, un lac de patru hectare, coline verzi, poveşti şi legende printre ruinele unui „castel fermecat” şi muzică de fanfară, dintr-un chioşc comandat de la Viena. Castelul, proiectat să ascundă bazinele de apă care irigă parcul, a devenit, mai târziu, restaurant.

Între două dealuri se află un pod suspendat, un foişor de lemn şi o capelă. În partea de sud-est, Redont a desenat un hipodrom, devenit cel mai mare din ţară, la începutul secolului al XX-lea. Departe de ochiul trecătorilor mai puţin aventuroşi, un martor tăcut - o clădire numită Palatul Bibescu, în care, în zilele de 26 şi 27 iunie 1859, a fost găzduit domnitorul Alexandru Ioan Cuza, cu prilejul vizitei la Craiova.

Un parc de 12 milioane euro

Din 24 octombrie 2009, craiovenii au la dispoziţie alte 60 de hectare de spaţiu verde, în Parcul Tineretului sau, aşa cum este cunoscut în zonă, Lunca Jiului, un proiect în care primăria a investit 12 milioane de euro.

Zeci de alei, terenuri de tenis, handbal, baschet, fotbal şi minigolf, fântâni arteziene, piaţete, piste de biciclete şi locuri de joacă au fost amenajate într-o zonă foarte populară în anii ’90, dar neglijată apoi de autorităţile locale. A doua parte a proiectului prevede construirea unui aqua parc şi a unui bazin de polo, până la sfârşitul anului 2010.

INVESTIŢII ÎN VIITOR

Educaţia, motiv de mândrie locală

Atunci când vine vorba despre calitatea învăţământului, craiovenii se pot mândri cu mai multe colegii naţionale ai căror elevi ajung pe primele locuri la olimpiadele naţionale şi internaţionale.

Acest merit a fost recunoscut de locuitori, atitudine care se reflectă şi în notele primite în evaluarea făcută oraşului Craiova. Criteriul „Cultură şi Educaţie” are, până în acest moment, cel mai bun punctaj, cu 7,70, din cele şapte criterii.

Pe site-ul www.evz.ro, în cadrul campaniei „Oraşul de vis”, Craiova a fost evaluată, până la ora închiderii acestei ediţii, de 4.339 de persoane. După nota publicului, la Cultură şi Educaţie ocupă locul 1. Urmează criteriul Infrastructură (nota 7,59), Administraţie (7,57), Mediu (7,52), Sănătate (7,34), iar pe ultimul loc este Siguranţa, cu nota 7,22.

PRESIUNE. Podul suspendat îşi arată, după un secol, semnele bătrâneţii