Cozile lui Corlățean și Meleșcanu au fost clopoțeii care au sunat alarma că la București se întâmplă ceva

Cozile lui Corlățean și Meleșcanu au fost clopoțeii care au sunat alarma că la București se întâmplă ceva

Se spune că fiecare popor își are președintele pe care îl merită.La ora la care scriu acest text nu am nici măcar rezultatele exit-pollurilor, deci nu știu numele celui care, din 22 decembrie, se va instala la Palatul Cotroceni prin voința majorității. Știu, însă, și o spun cu siguranța unui om care a fost atent la tot ce se întâmplă pe scena politică de 25 de ani încoace, că oricare dintre cei doi candidați ar fi, niciunul nu va avea forța președintelui Traian Băsescu. El a fost țăranul care a desțelenit ogorul infestat cu lighioanele pământului și era cuprins de buruiană și scaieți, pregătindu-l de arat. A semănat în noi dorința de dreptate și de justiție, însă a fost doar cultura perenă din prima parte a rodirii pământului, acel tip de cultură care-ți trezește speranța spre bogăția ce va veni. Vom vedea, începând de azi, în mâinile cui au pus românii coarnele plugului sau volanul tractorului și dacă ogorul numit România va continua să se transforme frumos și european.

Pe întreg parcursul zilei de duminică, 16 noiembrie 2014, oamenii s-au mobilizat pentru a arăta că le pasă de ce se întâmplă cu țara lor și ce așteaptări au pentru viitor. Indiferent că au votat cu Ponta sau cu Iohannis. Și-au făcut datoria civică mai bine ca niciodată, iar bila albă pe care o merită din plin va legitima aceste alegeri în fața Europei. Votul diasporei a surprins marile capitale ale lumii, neobișnuite cu o asemenea efervescență românească. Cu siguranță, cozile lui Corlățean și Meleșcanu au fost clopoțeii care au sunat alarma că la București se întâmplă ceva. Ieri, până la ora 13.00 se prezentaseră la urne în străinătate 114.607 alegători, a anunțat Biroul Electoral Central după centralizarea datelor primite de la 263 de secții de votare, din totalul de 284 secții. Mult mai mulți electori decât în primul tur, dar cu același chin și ore de așteptare, în ciuda tuturor asigurărilor date de noul ministru de Externe. O proastă organizare. Dar numai asta?

Cifrele oficiale de la ora prânzului sunt semnificative pentru dorința de vot a românilor plecați de acasă. Franța: 9 secții (3 în Paris)- 5.685 de voturi. Italia: 51 secții - 29.362 de voturi. Marea Britanie: 11 secții - 5.893 de voturi. Belgia: 4 secții - 4.213 de voturi. Republica Moldova: 21 secții - 15.328 de voturi. Germania: 5 secții- 5.635 de voturi. Spania: la ora 14.00, s-a raportat că peste 30.500 de români votaseră. Nu toate voturile au fost pentru Iohannis, dar cu siguranță acesta a obținut cele mai multe.

Prezența la urne, atât în țară cât și peste hotare, a arătat clar că, în al doilea tur, cel puțin un procent de 10% a ieșit în plus la vot față de turul întâi. Cifrele de la BEC ne-au demonstrat acest lucru pe parcursul întregii zile. Cui au dat românii votul, cui au pasat ei responsabilitatea țării? – a fost întrebarea care ne-a frământat pe majoritatea dintre noi. Un răspuns am găsit și în cifrele BEC servite până aproape de închiderea urnelor, care ne-au indicat că în zonele „roșii” din primul tur (Muntenia, Dobrogea, Oltenia, Moldova) prezența a fost ieri mai mare decât în Transilvania și Maramureș. Voturile n-au mers masiv către Ponta, în mod evident. Au arătat însă, ca și în 17 noiembrie 1996 (când prezența la urne a fost de 75%), că românii sunt capabili să se mobilizeze pentru un exercițiu civic de importanță majoră. Ceea ce contează și dă speranță.

Ne puteți urmări și pe Google News

Rezultatele exit-poll-urilor ne-au „dat” deja noul președinte, așa cum ați văzut pe prima pagină, însă abia în cursul zilei de azi vom avea certitudinea evitării unui episod gen „Mihaela, dragostea mea”.