Departe de noi gândul de a înghiţi cu plută cu tot teoria conspiraţiei, care susţine că nu există pandemie de COVID-19. Că totul este o făcătură, o manipulare menită să ne prostească de cap şi să ne ţină închişi prin case. Nici nu suntem dintre cei care ne ferim să ni se ia temperatura la intrarea într-o incintă, ca nu cumva să fim microcipaţi şi apoi urmăriţi tot restul vieţii.

Virusul există şi afectează oameni. Unii dintre ei, mai şi mor.

Dar dincolo de toate acestea, sunt câteva lucuri care ne nedumiresc şi ar trebui explicate. Pentru că, fie noi suntem aşa de ignoranţi, încât nu am priceput nimic din ce ne-au spus oamenii de ştiinţă din Grupul de Informare Strategică, ori oamenii de ştiinţă habar nu au pe ce lume sunt şi se contrazic atât de rău încât intră, cu noi cu tot, în cea mai deasă ceaţă.

Pălăriuţa de soare

Să lucrăm cu materialul clientului.

Pe data de 24 februarie 2020, profesorul doctor Alexandru Rafila, președintele Societății Române de Microbiologie şi reprezentatntul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii în România, declara la Digi 24: „Virusul rezistă la o temperatură de 4-8 grade Celsius, este mai sensibil la o temperatură de 20...30 de grade. Dacă temperaturile vor crește, atunci, cu siguranță, răspândirea virusului va scădea. Studiile arată că rezistența este foarte mult redusă în cazul unei temperaturi ridicate. Probabil acesta este unul dintre motivele pentru care avem extrem de puține cazuri în Africa și nu am asistat la transmitere secundară, datorită temperaturilor de acolo”.

Pe data de 16 martie, când s-a instituit starea de urgenţă în România, Grupul de Informare Strategică (GIS) anunţa: „Până astăzi, 16 martie, pe teritoriul României, au fost confirmate 168 de cazuri de persoane infectate cu virusul COVID – 19.

La rândul său, în aceeaşi zi, Institutul Naţional de Meteorologie şi Hidrologie (INMH) informa despre starea vremii: „Vreme frumoasă în majoritatea regiunilor, cu cer senin şi temperaturi de până la 13 grade Celsius. Temperaturile maxime vor fi cuprinse între 6 și 13 grade, iar cele minime între -8 și 3 grade, mai scăzute în depresiunile Carpaților Orientali.”

Aşadar, mai aveam de aşteptat până să se mai încălzească iar virusul să-şi piardă din putere.

Pe data de 11 aprilie, considerată deocamdată ziua de vârf a pandemiei în România, din punct de vedere al numărului de infectări în 24 de ore, peste 500, GIS anunţa: „Până astăzi, 11 aprilie, pe teritoriul României, au fost confirmate 5.990 de cazuri de persoane infectate cu virusul COVID – 19”.

În aceeaşi zi, 11 aprilie, INMH informa despre starea vremii: „Temperaturile maxime se vor încadra între 11 grade pe litoral și 21 de grade în Banat şi în Lunca Dunarii, iar cele minime între -2 și 9 grade, mai coborâte în estul Transilvaniei până spre -5 grade”.

Aşadar, deşi trecuse aproape o lună de când ne încuiasem în case, numărul de infectaţi crescuse. Normal, am spune, pentru că temperatura nu ajunsese încă între 20 şi 30 de grade, ca să slăbească puterea virusului. Mai aveam de aşteptat, cu ochii după soare.

Abia peste mai bine de o lună de zile de la această zi de referinţă a pandemiei, 11 aprilie, ni se dădea voie să ieşim din case fără declaraţie pe propria răspundere. Ieşeam din starea de urgenţă şi intram zburdând în starea de alertă. GIS comunică: „Până astăzi, 15 mai, pe teritoriul României, au fost confirmate 16.437 de cazuri de persoane infectate cu virusul COVID – 19”.

Tot pe 15 mai, INMH comunică starea vremii: „Vremea se va menţine deosebit de caldă, local călduroasă în sudul extrem al țării. Temperaturile maxime se vor încadra între 14 grade în nordul Moldovei şi până în jurul a 33 de grade în sudul Olteniei”.

Va să zică, venise şi vremea noastră. Temperaturile crescuseră aproape de pragul caniculei. COVID-19 trebuia să-şi piardă din putere. De aceea se şi ieşea din starea de urgenţă.

Numai că lucrurile nu au mers nici pe departe aşa cum se prevăzuse de către cunoscutul virusolog Alexandru Rafila.