Migranții: o guvernanță globală pentru proiectele pe termen lung

Papa Francisc dedică temei migraţiei o parte din cel de-al doilea capitol și tot capitolul patru al enciclicii, capitol intitulat „O inimă deschisă pentru întreaga lume”, în care descrie „viețile lor lacerate”, războaiele de care fug, persecuțiile, calamitățile naturale, traficanții fără scrupule, faptul că migranţii sunt smulși din comunitățile lor de origine şi că, prin umare, trebuie primiți, protejați, susţinuţi și integrați.

Trebuie să evităm migrațiile inutile, spune Pontiful, creând posibilități concrete de a trăi cu demnitate în țările de origine.

Dar, în același timp, trebuie respectat dreptul de a căuta o viață mai bună în altă parte. În țările beneficiare, echilibrul potrivit va fi cel dintre protecția drepturilor cetățenilor și garanția primirii și asistenței migranților.

În mod specific, Papa recomandă câteva „răspunsuri indispensabile”,  în special pentru cei care fug de „crize umanitare grave”, acestea fiind creșterea și simplificarea acordării vizelor; deschiderea de coridoare umanitare; asigurarea de locuințe, securitate și dreptul serviciile esențiale; oportunități de muncă și formare; reunificarea familiei; protejarea minorilor; garantarea libertăţii religioase și promovarea incluziunii sociale.

Suveranul Pontif lansează invitaţia de   de a stabili, în societate, conceptul de „cetățenie deplină”, renunțând la utilizarea discriminatorie a termenului „minorități”.

Dar mai presus de toate- precizează documentul - este nevoie de o guvernanță globală, o colaborare internațională pentru migrație care să lanseze proiecte pe termen lung, care depășesc situațiile de urgență individuale, în numele unei dezvoltări solidare a tuturor popoarelor, bazată pe principiul de gratuitate.

În acest fel, țările vor putea gândi ca „o familie umană”. Este important să înţelegem că celălalt, care este diferit de noi, este un dar și un plus valoare pentru toată lumea, scrie Francis, deoarece diferențele reprezintă o posibilitate de creștere. O cultură sănătoasă este o cultură primitoare care știe să se deschidă celorlalți, fără să renunțe la ea însăși, oferindu-le ceva autentic. Ca într-un poliedru - o imagine dragă lui Pontif - întregul este mai mult decât diferitele părți individuale, fiecare dintre aceasta fiind însă respectată pentru valoarea sa.

Războiul, eșecul umanității!

O parte din capitolul al șaptelea se concentrează asupra războiului care nu este „o fantomă a trecutului” - subliniază Francisc - ci „o amenințare constantă” și care reprezintă „negarea tuturor drepturilor”, „eșecul politicii și al umanităţii”, „capitularea rușinoasă în faţa forțelor răului” și a „abisului” lor.

Mai mult, datorită armelor nucleare, chimice și biologice care afectează mulți civili nevinovați, astăzi, nu ne mai putem gândi, ca în trecut, la un posibil „război drept”, ci trebuie să reafirmăm cu tărie „Nu mai există război!” Și având în vedere că trăim „un al treilea război mondial pe bucăți”, deoarece toate conflictele sunt interconectate, eliminarea totală a armelor nucleare este „un imperativ moral și umanitar”. Pontiful sugerează ca banii investiți în armament să fie utilizaţi mai degrabă pentru crearea unui fond mondial pentru eliminarea foametei.

Enciclica se încheie cu evocarea lui Martin Luther King, Desmond Tutu, Mahatma Gandhi și mai presus de toate, a fericituui Charles de Foucauld, un model pentru toţi a ceea ce înseamnă să te identifici cu cei mai marginalizaţi pentru a deveni „fratele universal”. Ultimele rânduri ale documentului conţin două rugăciuni: una adresată „Creatorului” și cealaltă „creștin ecumenică”, astfel încât în inimile oamenilor să poată sălăşui „un spirit fratern”.

Sursa: Rador.

Traducerea: Cătălina Păunel