COVID-19 și „Chinezărirea” digitală a Occidentului: Exportul „despotismului blând” al Blajinului Xi în Europa

COVID-19 și „Chinezărirea” digitală a Occidentului: Exportul „despotismului blând” al Blajinului Xi în Europa

Când Internetul a început să pătrundă în China, în anii 1990, Beijingul a ales calea constrângerii cu Marele Zid de Foc național, instituit în 1999, care era menit să-i protejeze pe chinezi de „influențele străine”.

Dar în loc să se mulțumească cu stabilirea unei izolări totale însoțite de un sistem represiv costisitor, guvernul chinez a optat pentru stimulare și a propus internauților chinezi alternative dezvoltate pe baza unui sector privat dinamic, devenit, mai mult decât o copie, ci un rival eficient și inovativ al soluțiilor tehnologice occidentale până acolo încât, dacă la început le imita, acum le inspiră.

Guvernul chinez a înaintat prin tatonări pe această cale, acest „tao” al dezvoltării tehnologice, ținând cont de necesitățile controlului social și de exigențele consumerismului, care se dezvoltă în China la fel cum s-a înrădăcinat în societățile noastre.

În 2009, compania Jinhui Computer System Engineering a dezvoltat pentru Republica Populară Chineză softul „Green Dam Youth Escort”, care trebuia instalat preventiv pe computerele și smartphone-urile vândute în China, cu scopul de a controla accesul pe site-urile pornografice și pe toate site-urile cu conținut apreciat ca „disfemistic”, pentru a folosi neologismul folosit de Jonathan Fildes pentru BBC News în iunie 2009.

Calificativ interesant, care, prin opoziție cu „eufemistic”, desemnează o manieră degradantă de reprezentare a realității, terminologie care lasă o marjă vastă de apreciere.

Termenul s-ar potrivi de minune și actualei legi Avia, definitv adoptate de Adunarea Națională a Franței, pe 13 mai 2020, care, în preambului ei, afirmă că dorește să-i combată pe „haters” și să lupte împotriva „respingerii, apoi atacului asupra altcuiva” care „cunoaște o recrudescență amintind de ceasurile cele mai sumbre ale istoriei noastre”.

În spatele sintaxei șchioape se ascunde o ideologizare a principiului precauției, care, extins la domeniul limbajului, conține potențialități distopice și „disfemistice” îngrijorătoare.

Partea a doua AICI