Viața traficantului de stupefiante și a toxicomanilor se împarte acum în două perioade total diferite: ”înainte” și ”în timpul” pandemiei generate de COVID-19. ”După” coronavirus încă nu există. Așa se face că, la aproape un an distanță de momentul în care molima ucigașă a intrat și în viața românilor, afacerile cu stupefiante se fac după reguli noi, adaptate situației de criză. S-au schimbat modalitățile de transport și distribuție, iar internetul a devenit locul de întâlnire dintre din dealeri și toxicomani. Același internet, cu tot cu fețele lui întunecate, unde polițiștii antidrog din România și-au mutat, cu mult mai multă atenție, filajele.

Afaceri cu droguri pe timp de pandemie pentru un loc pe piață

”Înainte”, drogul era luat cel mai adesea din stradă, direct de la dealeri sau prin ”săgeți” (n.r. intermediarii traficanților) care își făceau veacul prin cluburi, în preajma școlilor, a facultăților sau a căminelor studențești, în locuri știute de consumatori. Tranzacția se făcea pe loc și toată lumea pleca mulțumită nu înainte ca o nouă întâlnire să fie planificată.

Acum, lucrurile sunt ceva mai complicate, iar riscurile sunt mult mai mari. Totul este închis – cluburi, restaurante, unități de învățământ -, evenimentele muzicale de anvergură lipsesc cu desăvârșire, iar pe străzi sunt foarte mulți polițiști – unii în civil -,  care fac controale pentru respectarea regulilor impuse de pandemia cu coronavirus.

Practic, e ca o stare de asediu în care traficantul nu vrea să riște nimic. Aici, a intervenit ingeniozitatea interlopului care nu este dispus, nici măcar în fața virusilui ucigaș, să facă un pas înapoi. Ar însemna să piardă locul pe piață și sume uriașe de bani. 

Drogul este livrat la domiciliu, plata se face prin virament bancar

”Cei care ”trag” (n.r. care se droghează) și-au mutat cartierul general din cluburi, acum închise, în apartamente. Se strâng mai mulți într-un loc, la petreceri private, și se droghează. Sau ”trage” fiecare în casa lui.

Traficanții s-au adaptat situației și  duce marfa la ușa consumatorului, exact ca un serviciu de livrări. La ora și la data stabilite. Au oameni care, sub paravanul unei livrări obișnuite, să zicem mâncare sau un colet banal, îi plasează și drogul. Ba chiar au și parole de genul că cel care livrează vine de la nu-știu-ce instituție publică sanitară și trebuie să facă o verificare legată de COVID-19.

Și, pentru a nu exista riscul ca omul care a livrat stupefiantul să fie prins asupra lui cu banii din tranzacție, plata se face pe internet. Banii intră prin virament bancar în contul unor terți, oameni de încredere ai dealerilor. Nu există să nu se facă plata pentru că se poate ajunge la altele”, dezvăluie un specialist antidrog recent retras după zeci de ani de activitate. 

Drog ”plantat” în ghiveci sau livrat pe stradă cu măști și mănuși medicinale 

Pentru că întâlnirile dintre dealeri și consumator pot atrage atenția, interlopii au pus în mișcare, pe timp de pandemie, un mecanism nou care, cred ei, asigură o protecție mai mare tranzacției. Dar și sănătății celui care participă la livrare în contexul unei posibile infectări cu COVID-19. Plasat într-un loc supravegheat, drogul este ridicat, într-un anumit interval de timp, de consumator. Plata se poate face lăsând banii în același loc sau prin alimentarea unui cont bancar. 

”În timpul unei plimbări banale pe o stradă, un  personaj din anturajul traficantului ”plantează” drogul într-un ghiveci cu flori, de exemplu, sau îl lasă sub o bancă. Sau pe un pervaz. Locuri publice, aflate în văzul tuturor, dar supravegheate atent, desigur.

Toxicomanul îl ia din acel loc unde, dacă așa s-au înțeles, lasă și banii. Este o metodă nou, botezată ”ghiveciul”, care îl ferește de neplăceri pe traficantul care nu se arată deloc. În cel mai rău caz, iese în pagubă cu o trazacție dacă ceva nu merge bine. Au existat și livări făcute la adresa stabilită sau chiar pe stradă din potura de ”voluntari” care, chipurile, distribuie măști medicinale și mănuși chirurgicale. În echipamentul medical strecurau stupefiantul comandat de toxicoman”, a mai spus sursa citată. 

Drogurile s-au mutat pe internet, iar puritatea lor a săzut chiar și la opt la sută

Acum, cea mai mare parte a ofertei de stupefiante este pe internet pentru că strada e din ce în ce mai nesigură pentru traficanți, iar locurile publice de întâlnire au cam dispărut pe timp de pandemie.

Fie în rețeaua normală, sub forma unor mesaje codate, știute de traficanți și toxicomani (n.r. invitații la o petrecere, la o aniversare, o reuniune de clasă…), fie pe ”dark net” (n.r. internetul întunecat, o rețea suprapusă unde se poate ajunge folosind anumite parole care nu permit identificarea cu ajutorul motoarelor de căutare) unde mesajele explicite fac referire la tipul de drog vândut, la preț și chiar la puritatea lui.

Tot acolo sunt însă și polițiștii antidrog care urmăresc fiecare asemenea mesaj sau ofertă, codată sau nu, pentru a intra apoi, sub acoperire, în afacere.  Ofițerii antidrog care au mutat războiul din stradă la un alt nivel, în cotloanele întortocheate și întunecate ale internetului.

În urma capturilor de stupefiante, polițiștii antidrog au aflat, printre altele, cu ce se droghează toxicomanul român. El cumpără cocaină, heroină, cannabis sau extasy dar compoziția arată că puritatea drogului este una extrem de scăzută acum, pe timp de pandemie. Laboratoarele Poliției specializate în identificarea substanțelor și a concentrației stupefiantelor au depistat că puritatea drogurilor de pe piața ilegală din România a atins un prag minim istoric de 8-10 la sută! Adică doar atât drog se regăsește într-o doză pe care un consumator poate plăti chiar și 130 de euro! 

Traficanții ”taie” drogurile cu medicamente

”Firește, toate aceste restricții legate de pandemie au blocat foarte multe căi ale traficanților. Transporturile se fac mai greu și cu riscuri mai mari din cauza controalelor din vămi și din porturi. Există mai puțină libertate de mișcare. De aceea, în anumite momente, ca acesta, se crează goluri pe piață: cererea e mare, iar oferta nu poate ține pasul cu ea.

Atunci, traficantul ”taie” (n.r. înmulțește) drogul puțin pe care îl are până când se reaprovizionează cu alte substanțe cum ar fi lidocaina – pentru cocaină -, paracetamol – pentru cocaină și heroină -, și cofeina – pentru heroină. Au fost cazuri, pentru toxicomani de mâna a treia, când drogul a fost înmulțit cu șoricioaică. Pentru că puritatea drogului este în strânsă legătură cu mediul din care provine clientul toxicoman”, a mai explicat specialistul implicat în lupta antidrog. 

Prețuri de pandemie, mai mari 20-30 la sută, pentru toxicomani

Ca în orice perioadă de criză, și prețul stupefiantelor de pe piața românească a suferit schimbări importante în timpul pandemiei cu coronavirus. Firește, în defavoarea consumatorului care pare să fie înțeles de traficant doar la prima tranzacție când drogul îi poate fi oferit gratis, de încercare. Apoi, totul se raportează la gram, la bilă și la bani. COVID-19 a umblat serios la buzunarele toxicomanilor care plătesc acum prețuri cu până la 20-30 la sută mai mari pentru doza zilnică. 

”Prețul cocainei a sărit la 130 de euro (de la 100 de euro), cel al cannabisului la 80 de lei (de la 40-60 de lei), al heroinei la 270 de lei (de la 200 de lei), iar al unei pastile de ecstasy la 100 de lei (de la 70-80 de lei). Bila mare de heroină se dă acum 70 de lei (de la 50 de lei), iar cea mică cu 30 de lei (de la 20 de lei).

Prețuri de pandemie care nu se știe dacă vor mai coborî prea curând atâta vreme cât aprovizioanarea se face cu riscuri din ce în ce mai mari pe rute clasice precum cea Balcanică (Iran-Afganistan-Turcia-Bulgaria-România-Ungaria-Austria și de aici Germania, țările nordice sau Italia-Franța. Sau pe rute maritime care se îmbină în portul Constanța cu unele rutiere, ocolitoare. Pentru că traficantul de droguri lucrează după un principiu solid: ”ruta cea mai bună nu e cea mai scurtă, ci cea mai sigură”. Atât cât poate fi”, a adăugat specialistul citat.