Liderii UE s-au tremut să escaladeze tensiunile și așa uriașe, pentru a nu periclita șansele unei înțelegeri finale. Consiliul pentru Justiție și Afaceri Interne s-a mulțumit ieri cu un acord privind distribuirea în țările membre a vechii cifre, de 40.000 de imigranți extracomunitari cu statut de refugiat, din Grecia și Italia. Negocierile pentru celelalte sute de mii rămân deschise. Tendința era de a se renunța la expresia „Cote obligatorii”

Decizia Consiliului JAI prevede instituirea unui mecanism temporar și excepțional de redistribuire spre alte țări, în următorii doi ani, a refugiaţilor ajunşi în Italia şi Grecia.

Un mic pas înainte

„Mecanismul se va aplica persoanelor aflate în nevoie evidentă de protecție internațională, care au ajuns sau ajung pe teritoriile Italiei şi Greciei”, precizează un comunicat oficial.

Consiliul European a stabilit, în iulie, distribuirea a 32.256 de imigranți cu statut de refugiat. De asemenea, s-a stabilit ca cifrele să fie actualizate în decembrie 2015 până la limita totală de 40.000 de persoane.

Țările care vor participa la acest mecanism vor primi câte 6.000 de euro pentru fiecare imigrant acceptat.

Pregătirile pentru Consiliul European

Guvernele europene erau așteptate, aseară, să susțină noile planuri radicale ale Comisiei Europene pentru rezolvarea crizei refugiaților, dar cu anumite amendamente.

Măsurile ce urmau să fie acceptate de miniștrii din cele 28 de state, la reuniunea Consiliului Justiție și Afaceri Interne al UE, se referă la crearea unor tabere imense de refugiați, în Italia și Grecia, și idei pe termen lung privind finanțarea și construirea unor tabere de refugiați în afara UE, pentru a opri valul de imigrație către Europa. Consiliul European din 15-16 octombrie urmează să discute această problemă.

Cote voluntare, nu obligatorii

În ceea ce privește cotele obligatorii, era de așteptat ca oficialii europeni să aibă poziții divergente în privința împărțirii refugiaților pe teritoriul lor și să se renunțe, în final, la această expresie, în favoarea celei referitoare la „cote voluntare”.

Pentru ceilalţi 120.000 de solicitanţi de azil, cuprinși în propunerea CE de săptămâna trecută, miniştrii de Interne n-au ajuns încă la un acord.

Conform proiectului de concluzii, citat de presa internațională, miniștrii urma să fie de acord cu organizarea unor facilități temporare pentru găzduirea refugiaților din Grecia și Italia, unde vor fi identificați, înregistrați și amprentați.

Cererile de azil vor fi rapid analizate și cei care nu vor primi acceptul vor fi deportați imediat din UE.

CE propune ca țările să ia în considerare arestarea imigranților ilegali și „etichetarea” lor electronică, pentru a-i monitoriza și să folosească datele biometrice din pașapoartele solicitanților de azil, pentru ca deportarea să fie mai ușor de făcut.

Pro și contra imigranți

Împotriva cotelor obligatorii s-au pronunțat, înaintea reuniunii, Polonia, Cehia, Slovacia, Ungaria și România; precum și Danemarca, Marea Britanie și Irlanda, care beneficiază de opțiunea de a participa sau nu la aceste cote, prin Tratatul UE. Slovenia s-a oferit să primească „câteva mii” de imigranți, după închiderea, de către Budapesta, a frontierei sârbo-ungare. Pe de altă parte, Belgia a anunțat că va lua „cu siguranță în considerare” închiderea temporară a frontierelor pentru refugiați. „Dacă asta înseamnă că dintr-o dată vor veni toți în Belgia, atunci nu există altă alternativă decât închiderea frontierelor”, a spus un secretar de stat belgian.