Deși pe primii migranți care au ajuns în România i-a apucat plânsul, spunând că s-au rătăcit, MAI se pregătește de contracararea „invaziei”, cerând să angajeze polițiști și jandarmi. Autoritățile nu știu cum îi va obliga UE pe străini să stea la noi

Este tensiune la Beba Veche, localitatea cu granițe în două țări. Ungurii au marcat noul gard, iar polițiștii de frontieră români sunt de trei ori mai mulți. Se patrulează mai intens, iar aparatele din dotare, precum cele care depistează pe timp de noapte persoanele care trec granița ilegal, sunt folosite la maxim. Toți sunt în gardă. Așa i-au luat pe sus, marți, pe primii doi străini, doi frați care veneau din Serbia. Ei au fost descoperiți în apropiere de fâșia verde, în zona Beba Veche. Când afganii și-au dat seama că au ajuns în România, au început să plângă.

Peste 6.000 de posturi noi la MAI

Chiar dacă primii refugiați ajunși ilegal la noi au fost înapoiați în Serbia, țara din care au venit, conform acordului de readmisie, România se așteaptă ca numărul de cereri de azil să crească. Așadar ne pregătim de un val și mai mare de migranți, potrivit unor surse din MAI, motiv pentru care, încă de săptâmâna trecută, Ministerul de Interne a cerut deblocarea a 6.400 de posturi de polițiști de frontieră și de jandarmi, proiect care a trecut deja de Guvern.

„Nu știm dacă poate fi trimisă în România!”

Ministrul de Interne, Gabriel Oprea, a declarat, săptămâna trecută, că România nu resimte o presiune migraționistă crescută, ca urmare a accentuării fluxurilor migratorii pe ruta Balcanilor de Vest. Deși pentru România, fenomenul migrației nu este o problemă, Oprea a precizat că „pentru limitarea oricăror riscuri la adresa securității naționale, care pot fi generate de dinamica contextului regional actual (...) avem în vedere intensificarea cooperării dintre autoritățile naționale de aplicare a legii, pe aspectele de interes privind securitatea frontierei de stat, creșterea capacității operative la frontiera cu Serbia, creșterea capacității operative a frontierelor în zona de risc, prin mijloace tehnice și aparatură de observare fixă și mobilă, pe timp de zi și noapte”.

Oficialii din MAI cunosc faptul că România nu este o țară țintă pentru refugiați. De aceea nu știu în ce măsură un străin poate fi obligat să solicite azil la noi: „Nu s-au stabilit datele tehnice și nu știm în ce măsură o persoană poate fi trimisă să solicite azil în România dacă nu dorește. Nu știm cum se face selecția acestor străini!”, au precizat, pentru Evenimentul zilei, surse din MAI.

CSAT decide ce facem cu refugiații

Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) va decide astăzi ce măsuri vor fi luate pentru gestionarea situației create de refugiații ajunși în Europa.

FOTO: La fi nalul ședinței CSAT, Klaus Iohannis va face o conferință de presă în care va anunța deciziile FOTO: PRESIDENCY.RO

Ieri, Klaus Iohannis a precizat că problema refugiaților poate fi rezolvată, la nivelul Uniunii Europene, numai prin dialog deschis și prin acord. „Nu cred că între parteneri lucrurile se rezolvă prin impunere, prin amenințarea cu sancțiuni, ci de comun acord. Cred că fiecare stat membru are dreptul să acționeze în funcție de situația specifică pe care o are, conform capacităților și posibilităților pe care le are”, a susținut Iohannis. Șeful statului a subliniat, din nou, că problema imigranților nu poate fi rezolvată în mod birocratic fiindcă nu este vorba despre „locuri de cazare, ci despre oameni, despre integrarea lor în societate”.

Ponta: Fără câini de pază și garduri

Tot ieri, MAE l-a convocat pe Zákonyi Botond, ambasadorul Ungariei în România, pentru a transmite poziția părții române referitoare la o serie de evoluții din ultimele zile, precum anunțul părții ungare privind proiectul construirii unui gard la granița cu România și declarațiile inacceptabile formulate de ministrul Afacerilor Externe al Ungariei, Peter Szijjarto, la adresa premierului român. Ministrul Bogdan Aurescu a declarat că partea ungară are un tip de abordare „inadmisibil” și continuă un limbaj „inacceptabil” față de partea română. Peter Szijjarto a condamnat ieri dimineață afirmațiile făcute de Ponta, potrivit cărora unii decidenți politici ungari nu sunt „cu nimic mai buni decât cei din Siria sau Libia”. Premierul a declarat, ulterior, că se alătură liderilor europeni care „sancționează o atitudine rușinoasă” a Ungariei, „indiferent de supărarea și jignirile celor de la Budapesta”. La începutul ședinței de Guvern de ieri, premierul a precizat că România nu va aplica măsuri antidemocratice împortiva regulilor internaționale, câini de pază, garduri electrificate și armată în gestionarea crizei refugiaților.

Strategie aprobată de Guvern

Guvernul a aprobat ieri Strategia națională privind imigrația pentru perioada 2015-2018 și Planul de acțiune pe anul în curs. „Pentru următorii patru ani, se va urmări gestionarea eficientă a imigrației prin: remedierea lacunelor în materie de competențe specifice și prin atragerea lucrătorilor înalt calificați, o abordare mai robustă a imigrației ilegale și readmisiei, inclusiv o cooperare mai bună cu țările terțe, protejarea celor care au nevoie de ajutor printr-o politică fermă în domeniul azilului”, se arată într-un comunicat al Guvernului. În ceea ce privește azilul, autoritățile urmăresc asigurarea unui acces mai bun la azil a persoanelor care au nevoie de protecție, o mai bună calitate a condițiilor de primire și decizii mai rapide și mai fiabile în acest domeniu.