Senatorii și deputații consideră că, de fapt, foștii colegi ar fi nevinovați de faptul că peste un milion de cetățeni nu mai sunt reprezentați în Camera Deputaților și Senat. „Oricum, suntem foarte mulți, raportat la populația pe care o avem”, a declarat, pentru EVZ, senatorul UNPR Sebastian Grapă. Aceeași părere o au și cei de la Putere. „Vreau să revin la Legea alegerilor din 2012, care a fost o lege proastă. Așa a fost făcută și Parlamentul s-a umflat cu un număr mare de parlamentari”, a spus senatorul PSD Nicolae Moga. Senatorul PSD Liviu Pop consideră că „astfel de cazuri de corupție au reverberații negative în întreaga societate, acestea sunt resimțite în toate straturile societății, fie că vorbim de clasa politică, de societatea civilă, de lumea oamenilor de afaceri”.

Jurnalistul Ion Cristoiu a punctat că parlamentarii reprezintă doar teoretic interesele alegătorilor. „Alegătorii nu se interesează ce face pentru ei parlamentarul ales în circumscripția lor. În majoritatea cazurilor, alegătorii nici nu știu cine-i reprezintă în Parlament. Din acest punct de vedere, dacă toți parlamentarii și-ar da demisia, alegătorii nici n-ar tresări”, a declarat, pentru EVZ, Cristoiu.


În raportul MCV pe anul 2015 cele mai multe critici sunt la adresa Legislativului, pentru neridicarea imunității


Totodată, jurnalistul a precizat că în actualul Legislativ sunt mai mullți corupți pentru că alegătorii n-au drept criteriu de selecție incoruptibilitatea.


FOTO: Gigi Becali se afla la Parlament când magistrații s-au pronunțat în dosarul MApN FOTO: EVZ



„Votul uninominal a contrâns partidele să facă grave concesii ghiorțanilor din teritoriu, cunoscuți ca vedete locale și recunoscuți ca împărțitori de pomeni”, a mai completat Cristoiu. În opinia lui, cel mai grav dosar de corupție în care este implicat un parlamentar este cel al Retrocedărilor ilegale în care este implicat și Viorel Hrebenciuc „pentru că nu s-a apărat pînă acum în public de acuzațiile aduse”.

Parlamentul, pe ultimul loc la încredere

Cultura civică a românilor este dominată de o evaluare defavorabilă Parlamentului, însă cetățenii României încă au speranța că justiția va funcționa, potrivit unui sondaj INSCOP Research. Conform acestuia, cele mai importante instituții ale democrației sunt: Justiția – 30,1%, Președinția – 22,6%, Guvernul – 19,1% și Parlamentul – 15,6%.

Cum a vacantat DNA locurile din Parlament

În ultimii ani, procurorii Direcției Naționale Anticorupție au instrumentat zeci de dosare în care suspecții sunt politicieni, oameni de afaceri cu influențe în viața politică, dar și magistrați sau medici. În urma anchetelor demarate de procurorii anticorupție sau al condamnărilor definitive 11 deputați și trei senatori au demisionat din Parlament.

Potrivit legii electorale, fiecare deputat reprezintă aproximativ 70.000 de cetă țeni, în timp ce un senator este reprezentantul a 160.000 de români. Făcând un calcul simplu, aproximativ 1.550.000 de români au rămas fără reprezentant în Parlament. La aceștia se adaugă și parlamentarii ale căror dosare se află în diferite faze de judecată, însă sunt arestați preventiv sau la domiciliu, motiv pentru care nu își pot exercita funcțiile.

Cine sunt demisionarii

Gigi Becali, Monica Iacob Ridzi, Gheorghe Coman, Relu Fenechiu, Antonie Solomon, Gheorghe Nețoiu, Nicolae Vasilescu și Miron Mitrea și-au pierdut fotoliul de parlamentar după ce au fost condamnați definitiv pentru fapte de corupție.

Olosz Gergely, Viorel Hrebenciuc, Ioan Adam, Oana Niculescu Mizil, Ioan Diniță, Marko Attila, Dănuț Culețu, Theodor Nicolescu și Darius Vâlcov au demisionat după ce numele lor au apărut în dosarele instrumentate de DNA.

Cazul Elenei Udrea, o premieră

Cazul deputatului PMP, Elena Udrea, a fost o premieră pentru Parlamentul României. DNA a trimis nu mai puțin de opt cereri de ridicare a imunității pe numele fostului ministru al Dezvoltării, în doar două săptămâni.


FOTO: Elena Udrea a stat 72 de zile în arest preventiv, iar acum este sub control judiciar FOTO: EVZ



Noapte albă în Parlament

Abia întorși din vacanța parlamentară, în luna februarie, deputații au stat în Casa Poporului până în jurul orei 1.00 pentru a aproba șase cereri de începere a urmăririi penale, reținere și arestare a Elenei Udrea. Procurorii au trimis trei cereri de încuviințare a urmării penale – două în dosarul Gala Bute în care este acuzată de abuz în luare de mită și o cerere în dosarul Microsoft. Procurorii au trimis alte încuviințare a arestării preventive – una în Gala Bute și una în Microsoft – precum și o solicitare de înlocuire a controlului judiciar cu arestarea preventivă, tot în dosarul Microsoft.

Escortată de o „armată” de jurnaliști

În jurul orei 16.00 Palatul Parlamentului a început să se umple de jurnaliști. Televiziunile de știri aveau câte cinci-șase echipe trimise în Parlament, în așteptarea Elenei Udrea. Ea a fost escortată de o armată de jurnaliști, de la intrarea în Parlament, până la sala de ședință. Deputatul PMP a ținut un discurs în fața colegilor, înainte ca aceștia să voteze cererile DNA, și le-a cerut să respingă solicitările de reținere și arestare preventivă și să voteze favorabil pentru cele de urmărire penală. „Cererile de arestare în cazul meu au venit după acuzațiile la adresa actualului șef al SRI”, a spus ea. Imediat după discurs, Udrea a fugit efectiv de presă și a părăsit plenul Camerei pe ieșirea din spate, unde nu erau jurnaliști.

Timp de șase ore, deputații au votat și au aprobat pe bandă rulantă cererile procurorilor anticorupție. Votul a fost secret, cu bile. În mai puțin de două săptămâni, alte două cereri formulate de DNA pe numele Elenei Udrea au fost trimise în Parlament. Și aceastea au fost votate favorabil de deputați. Elena Udrea a stat 72 de zile în arest preventiv.

Cronologia plecărilor de bună voie sau nu

● Gigi Becali a fost primul care a plecat din Parlament, după ce a fost condamnat definitiv de magistrații Instanței Supreme în dosarul MApN.

● Antonie Solomon nu a reușit să stea nici măcar un an în Parlament. El a fost condamnat la trei ani de închisoare cu executare într-un dosar de corupție, în septembrie 2013.


FOTO: Darius Vâlcov este ultimul care a demisionat din Senat din cauza problemelor cu justiția FOTO: EVZ



● Deputatul PSD Nicolae Vasilescu a fost condamnat definitiv, la sfârșitul anului 2013, de Curtea Supremă la doi ani de închisoare cu executare, pentru trafic de influență.

● Gheorghe Coman și-a pierdut mandatul după ce a fost condamnat definitiv la un an de închisoare cu executare.

● Condamnarea lui Relu Fe nechiu a fost o premieră pentru justiția din România. A fost primul ministru în funcție condamnat definitiv la cinci ani de închisoare cu executare.

● Gheorghe Nețoiu a fost condamnat la trei ani și patru luni de închisoare în dosarul transferurilor de jucători.


Unu din zece parlamentari este condamnat, urmărit penal sau trimis în judecată


● Miron Mitrea a fost condamnat definitiv la doi ani de închisoare cu executare, pentru luare de mită.

● Monica Iacob Ridzi a fost condamnată definitiv, în februarie 2015, la cinci ani de închisoare cu executare, pentru abuz în serviciu.

● Olosz Gergely a demisionat din Senat în 2013.

● Viorel Hrebenciuc și Ioan Adam au demisionat, după ce numele lor au apărut în dosarul Retrocedărilor, dosar cu un prejudiciu de aproximativ 300 de milioane de euro.

● Oana Niculescu Mizil a demisionat după ce numele ei apare în dosarul de corupție al lui Marian Vanghelie.

● Marko Attila, „deputatul fugar” a demisionat în timp ce se afla în Ungaria.

● Ion Diniță și-a dat demisia după ce a fost acuzat de DNA de dare de mită.

● Dănuț Culețu a renunțat la funcție după ce a fost trimis în judecată pentru corupție.

● Theodor Nicolescu se afla în arest preventiv când a demisionat.

Salvați de Parlament

Printre cei rămași în Legislativ sunt câțiva deputați și senatori care sunt acuzați de fapte de corupție, însă colegii lor au respins solicitările DNA de încuviințare a reținerii și arestării preventive.

Ultimul salvat este chiar premierul Victor Ponta, pe numele căruia procurorii DNA au cerut încuviințarea urmăririi penale. Și „colegul de dosar” Dan Șova a fost salvat, cu toate încercările liberalilor de a îl trimite în spatele gratiilor. Deputații l-au salvat de două ori și pe fostul ministru al Mediului, Laszlo Borbely. În aceeași situație se află și senatorul Varujan Vosganian care a fost salvat, la fel, de două ori. Vlad Cosma, Titi Holban, Ioan Ochi, Ecaterina Andronescu sunt doar o parte din parlamentarii salvați de „beciul domnesc” sau urmărirea penală.

Fără alegeri parțiale anticipate

Odată cu alegerile europarlamentare din 2014, Guvernul a organizat și scrutin parțial parlamentar, însă doar pentru o parte din mandatele vacante atunci. În mai 2014, au fost aleși patru deputați și doi senatori. De atunci, au mai fost zeci de demisii din Legislativ. Cu toate astea, Executivul nu a organizat alegeri parțiale parlamentare. Nu doar pentru Parlament ar trebui organizate alegeri. Patru județe au rămas fără președinți de Consiliu Județean și alte aproximativ 30 de localități nu mai au primar. Șeful Guvernului, premierul Victor Ponta, evită să răspundă atunci când jurnaliștii îl întreabă de ce nu sunt organizate alegeri parțiale.