Evenimentul Zilei > Actualitate > Coronavirus. Un medic din Iași și contactul cu „pacientul 0”: „Mă strângea toată pielea”
Coronavirus. Un medic din Iași și contactul cu „pacientul 0”: „Mă strângea toată pielea”

Coronavirus. Un medic din Iași și contactul cu „pacientul 0”: „Mă strângea toată pielea”

Marcela Vîlcan, un medic de la Spitalul de Boli Infecțioase din Alba Iulia, a povestit primul său contact cu un pacient bolnav de Coronavirus.

Îi spun că urmează să îi recoltez probele biologice, moment în care mă întreabă suspicioasă :” De ce trebuie să îmi recoltați? Ce analize faceți?” Îi răspund că sunt doar niște analize uzuale prin care medicul va cunoaște starea ei de sănătate la momentul internării. Așa cere protocolul. Se liniștește și își dă acordul pentru a efectua procedura

În tot acest timp vorbesc cu ea și în cele din urmă îi câștig încrederea. Încheie cerându-și scuze că EU sunt nevoită să trec prin toate acestea din cauza ei. O liniștesc din nou spunându-i că asta este profesia noastră, gândindu-mă totodată „Oare ce este în sufletul ei? Uite că ea se gândește la mine! Doamne, dă să fie toți cei care urmează, la fel ca această doamnă, cu bun simț și înțelegători! ”.

Rămân încă cu ea să îi explic toate regulile pe care este obligată să le respecte pe perioada șederii la noi. Pare că înțelege ceea ce are de făcut, adică DOAR să stea în acel salon care îi va fi casă pentru următoarele multe zile… Credeți că este ușor DOAR să stai și să aștepți să treacă zilele până va veni acea zi perfidă cu numărul 12, apoi următoarea, cu numărul predestinat parcă, 13?

Apoi încă… oare câte încă până primești rezultatele… Oare cum vor fi acestea? (Pentru a nu cunoaște aceste răspunsuri, STAȚI ÎN CASĂ! Dacă nu pentru voi, faceți acest efort pentru cei dragi vouă… )

Credeți oare că este ușor, DOAR să stai? DOAR să aștepți? (NU vreți să știți…)

Îi spun că la finalul turei, când voi pleca spre casă, o voi saluta din dreptul ferestrei (2 metri, bineînțeles!) pentru a mă cunoaște pe mine, omul de sub costumul care nu lasă să emane nimic…. Și părăsesc salonul mulțumindu-i lui Dumnezeu că mi-am făcut treaba cât am putut de bine. Acum urmează stresul: dezbrăcarea costumului!

PAGINA ANTERIOARA CONTINUAREA ARTICOLULUI IN PAGINA URMATOARE

Publicat in categoriile: Actualitate
Ne puteți urmări și pe pagina noastră de Facebook sau pe Google News
Accesează: