Emmanuel Macron a ținut neapărat ca alegerile locale să aibă loc duminică, 15 martie, în ciuda epidemiei de coronavirus, și a plătit.

Efectul: un absenteism record de 56%.

Mai mult, dată fiind evoluția agresivă a bolii în Franța, soarta turului al doilea, programat pentru duminică, 22 martie, se află sub semnul întrebării.

„Este incredibil, este fără precendent. Această cifră marchează alegerile ca o ruptură totală cu toate alegerile locale precedente”, a comentat Frédéric Dahl, director general adjunct la institutul de sondare Ifop, citat de Le Figaro. „Un asemenea absenteism nu poate să nu aibă efect asupra raporturilor de forțe politice.”

Puținii francezi care au ales să iasă din case pentru a vota au optat instinctiv pentru stabilitate, arată rezultatele preliminare.

„Aceste alegeri s-au desfășurat într-o atmosferă de frică. Persoanele care au mers să voteze au avut în mod logic un reflex legitimist. Momentul nu era propice unui vot protestatar”, explică Dahl.

Acest reflex a fost în folosul partidelor celor mai bine reprezentate în orașele respective.

Astfel, la Paris, socialista Anne Hidalgo, primărița în funcție a ieșit pe primul loc, cu 30%, potrivit estimărilor Ifop. Și la Nantes, colega ei de partid, Johanna Rolland, a zdrobit concurența, câștigând 31, 36%.

La Limoges, primarul în exercițiul membru al formațiunii Republicanii, Emile Roger Lombertie, beneficiază și el de pe urma acestui statu quo, câștigând 46,2% voturi.

Primarul Republican din Toulon, Hubert Falco, va câștiga foarte probabil un al patrulea mandat, încă din primul tur, cu 61,39% din voturi.

La Havre, premierul Edouard Philippe, din formațiunea prezidențială En Marche a ieșit în frunte, cu 43, 59%, dar ar putea avea probleme în turul doi din partea contracandidatului său comunist.

Marii învingători ai alegerilor de duminică par să fie Verzii, care au ieșit pe primul loc la Lyon și Strasboug și pe locul doi la Bordeaux, cu șanse reale de a câștiga.

În conformitate cu această tendință, principalele victime ale scrutinului vor fi probabil formațiunile care au avut mai puțini primari în funcție, adică în primul rând La République En Marche (LREM) a lui Macron, dar și, într-o oarecare măsură, Adunarea Națională a Marinei Le Pen.

Aceste două partide, care au ieșit detașat pe primele două locuri la ultimele alegeri europene, cu numai un an în urmă, primesc o corecție aspră.

La Besançon, candidatul LREM Eric Lauzet a rămas mult în urma contracandidatei ecologiste Anne Vignot, susținută și de socialiști.

Iar la Paris, fostul ministru al Sănătății, candidata LREM Agnés Buzyn, a obținut doar 17%.

În ceea ce privește Adunarea Națională a lui Le Pen, deși își va păstra fotoliile de primar în cele zece orașe câștigate în 2014 – cum ar fi Hénin-Beaumont, Hayange, Beaucaire sau Fréjus – nu va reuși foarte probabil să câștige orașe noi.