Nu mai puțin de 17% dintre minori declară că profesorii au făcut același lucru. Asta arată un studiu intitulat „Acces,utilizări, riscuri și oportunități ale internetului pentru copiii din România” făcut de Platforma DigiLiv-REI, citat de site-ul edupedu.ro.  Acesta este unul dintre primele studii din România care vorbește despre și studiază fenomenul de sharenting. Termenul a fost creat prin alăturarea dintre share și parenting și denumește distribuirea, de către părinte, pe site-urile online de socializare a imaginilor, filmulețelor sau a poveștilor despre copil. Prin această practică, părintele creează o „amprentă digitală” a copilului cu mult înainte ca acesta să își înceapă propria viața digitală sau, în alte cazuri, paralel cu aceasta dar devenind parte din identitatea digitală a copilului.

Disconfort emoțional

32% dintre băieții și 28 dintre fetele cu vârste cuprinse între 13 și 17 ani spun că părinții sau cei care au grijă de ei au publicat informații despre ei (cum ar fi texte, imagini sau filmulețe) pe internet fără să îi întrebe în prealabil dacă sunt de acord cu acest lucru. Procentele sunt ușor mai mici când vine vorba despre copiii de 9-12 ani – 26% dintre băieții și 21% dintre fetele din eșantion declară același lucru. Per total 28% dintre copiii implicați în studiu au raportat situații de acest fel.

Mai mult, 23% dintre copii declară disconfort emoțional (au fost supărați) din cauza a ceea ce părinții au publicat online despre ei, în timp ce 21% raportează urmări neplăcute ca urmare a acestor postări ale părinților. 17% la nivelul întregului eșantion spun că profesorii au postat informații despre ei fără să îi consulte în prealabil. Raportul remarcă faptul că profesorii expun în aproape aceeași măsură date despre
copiii de 9-12 ani și despre cei de 13-17 ani. 

Urmările sharenting-ului

”Dacă practica documentării copilăriei copiilor noștri este imemorială și de înțeles pentru orice părinte, sharenting-ul aduce ceva nou și fundamental problematic în ecuație: transformă copilul și experiențele acestuia într-o marfă pe care platformele de socializare online o vor vinde mai departe”, se arată pe platforma DigiLiv-REI.