În ultimii ani, relațiile dintre Statele Unite și Turcia au fost complicate și tensionate. La acestea se adaugă și forajele gaziere turce în Zona Economică Exclusivă a Republicii Cipru, țară mambră a UE.
Pe lista neînțelegerilor dintre Ankara și Washington figurează afacerea pastorului american Andrew Brunson, arestat de poliția turcă pentru „terorism și spionaj”, figurează refuzul Washingtonului de a îl extrăda pe predicatorul turc Fethullah Gulen, acuzat că se află la originea tentativei de lovitură de stat din Turcia, în 2016, și, mai ales, achiziționarea de către Ankara a sistemelor ruse de apărare aeriană S-400. Ceea ce a provocat vii tensiuni în cadrul NATO – unde Turcia este un pilon – și excluderea Turciei din programul american al avionului de ultimă generație F-35, dorit de Ankara.
La această listă de neînțelegeri între două țări NATO, se adaugă și forajele gaziere offshore ale Turciei în Zona Economică Exclusivă (ZEE) a Republicii Cipru, țară membră a Uniunii Europene – la a cărei ușă președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan bate fără folos.
Astfel, în octombrie 2019, în timpul unei vizite la Atena pentru a semna un acord care vizează consolidarea cooperării militare între Grecia și Statele Unite, Mike Pompeo, șeful diplomației americane, a avertizat Ankara în legătură cu acest subiect.
Ne puteți urmări și pe Google News
„Le-am spus turcilor că acest foraj este ilegal, este inacceptabil și vom continua să luăm măsuri diplomatice pentru a ne asigura că activitățile (din regiune) sunt legale", a declarant, la acea vreme, șeful diplomației americane.
Cu toate acestea, având în vedere poziția Turciei în cadrul NATO, nu există prea mult loc pentru manevre diplomatice.
Dacă administrația Trump pare să dea dovadă de reținere în cazul Turciei, nu aceeași atitudine este luată de Congres, care nu s-a abținut să critice sever intervenția militară turcă din nordul Siriei împotriva milițiilor kurde siriene și alegerea Ankarei pentru a achiziționa sistemele rusești S-400.
La sfârșitul anului trecut, Congresul adoptat o rezoluție copleșitoare pentru a recunoaște genocidul armean comis în 1915 de Imperiul Otoman, spre furia liderului turc Recep Tayyip Erdogan.
Recomandările noastre
