În timp ce Ministerul Muncii vrea să aducă în jur de 1.500 de lucrători din Italia, pe şantierele româneşti sunt alţii care se pregătesc să plece. Ministerul Muncii va organiza, pe 23 februarie, la Roma, o Bursă a locurilor de muncă, menită să acopere deficitul de forţă de muncă din România, în special de pe piaţa construcţiilor. De adus prea mulţi muncitori pe şantierele româneşti nu se pune însă problema, recunosc chiar organizatorii. Fără salarii ca-n Occident, n-are cum să se întâmple altfel.
Pe de altă parte, pentru că nu este nevoie de ei în ţară, aproximativ 70 de constructori au decis să-şi pună sculele în valize şi să emigreze. Sunt doar o mică parte din miile de români care au hotărât deja să facă acest pas. Motivul: dezinteresul arătat de autorităţi pentru situaţia lor. Fără bani de patru luni „Cazul“ de la Baloteşti: firma SC Corpo Con Invest SRL a preluat, în august 2007, lucrările la un bloc de locuinţe din comuna ilfoveană, printr-un contract de achiziţie publică ce valora aproape 450.000 de lei. De patru luni însă, de la Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor (MDLPL) nu a mai ajuns niciun ban la primărie şi de aici către şantier, spune Virgil Popescu, directorul firmei. În aceste condiţii, este hotărât să oprească lucrul, să-şi ia muncitorii şi să plece cu toţii în străinătate.
„Am oameni buni: zidari din Bolintin, meşteri din Stoeneşti. Pe muncitori nu-i mai ţii dacă nu le dai bani. Până acum am pus de la mine, dar nu se mai poate.“ Reprezentanţii MDLPL nu au oferit până acum niciun răspuns cu privire la situaţia de la Baloteşti.
Contracte în Germania sau Elveţia Virgil Popescu s-a hotărât să plece săptămâna viitoare în Germania şi Elveţia pentru a face rost de contracte, este sigur că, în scurt timp, găseşte de lucru şi pentru 300 de muncitori, trebuie numai să dea adunarea. Acestea ar fi faptele pe un şantier mic, într-o Românie cu ditamai criza de muncitori. Dincolo de fapte sunt calcule chinuitoare: în ele intră familiile şi casele pe care meseriaşii le-ar lăsa în ţară, banii şi privirile chiorâşe care îi aşteaptă acolo.
DE LUCRU ÎN ŢARĂ 
„Chiţăie oamenii să aibă case“
De la Intercontinental până la Piaţa Unirii, Bucureştiul a fost un şantier acum câteva zeci de ani. Iar nea Gică, maistrul Gheorghe Motoc adică, era acolo, pe schele. De la 15 ani şi până acum, la 70, nu i-a pierit dragul de muncă pe şantier, ba a avut să-i dea şi fiului, care s-a făcut inginer. Mai e de lucru prin România, „chiţăie oamenii să aibă case, să-şi facă familie“. Şi, din motivul ăsta, nea Gică le-ar zice tinerilor cu gând de ducă să mai stea pe aici.
Ştie însă în acelaşi timp că „totul trece prin stomac“ şi că, dacă o să primească salariu mai bun acolo, o să plece mai toţi. Şi crede că e păcat aşa şi nu înţelege de ce statul nu găseşte nimic mai bun de făcut decât să aducă muncitori de cine ştie unde.
Ne puteți urmări și pe Google News
„Am văzut la televizor că o să aducă muncitori din Bangladesh. La ce-i aducem? Nu am avea mână de lucru de aici?“, spune maistrul. El unul, la vârsta lui, n-o să plece dacă se închid lucrările la Baloteşti, dar nici de muncă nu se lasă, că e căutat în zeci de alte părţi. Îi pare rău însă de cei tineri, pentru care graniţele par foarte aproape. DISPONIBIL
„Merg oriunde se câştigă bine“ 
Italia sau Spania sunt locuri în care a muncit, se gândeşte acum să se întoarcă. Sorin Constantin este zidar, are 33 de ani. După 19 ani de muncă are încă braţe bune şi ar merge oriunde se câştigă bine. Până la şantierul din Baloteşti face naveta, asta înseamnă peste 60 de kilometri dus-întors, în fiecare zi.
Dacă inginerul Virgil Popescu va aduce contracte bune de prin Germania şi Elveţia, merge cu el fără probleme, ca mai toţi cei de faţă. Ce înseamnă viaţa printre străini? 60 de euro pe ziua de muncă şi 250 de euro chirie la sfârşit de lună. I-au luat-o înainte trei sferturi din comuna natală, Stoeneşti, vestită altădată pentru meseriaşii săi: numai să spui că eşti de acolo cântăreşte greu când vrei să-ţi găseşti de muncă în construcţii.
„Îi folosesc alţii, asta se întâmplă acum“, spune Constantin. Crede că este greu de acum să îi mai aducă statul înapoi pe şantierele româneşti. „Pentru oricine e mai convenabil să doarmă pe perna lui de acasă, dar rămân unde sunt salariile bune“, arată bărbatul. PROIECT Angajatorii români vor intra în reţea Locurile de muncă vacante în România vor putea fi publicate în reţeaua Serviciului European de Ocupare a Forţei de Muncă (EURES). Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM) va achiziţiona, printr-un proiect PHARE în valoare de 300.000 de euro, un soft şi echipamente hard care să permită crearea acestei baze de date şi va asigura instruirea consilierilor români care lucrează în domeniu.
Reprezentanţii ANOFM susţin că, în lipsa acestui instrument, România este în prezent prea puţin vizibilă în reţeaua europeană. Până acum, aproximativ 10.000 de persoane au cerut informaţii la agenţiile de ocupare a forţei de muncă prin e-mail sau telefon, însă aici nu au fost contorizaţi cei care au accesat serviciile EURES prin portal. Reţeaua este alcătuită din serviciile publice de ocupare europene şi alte organizaţii implicate pe piaţa muncii, sub coordonarea Comisiei Europene. BURSA DE LA ROMA Ofertă de aproape 1.500 de joburi La Bursa locurilor de muncă de la Roma (Italia), organizată de Ministerul Muncii pentru românii care muncesc acolo, salariile vor fi negociate la faţa locului, a arătat ieri preşedintele ANOFM, Ionel Muscalu. Vor fi prezente în capitala Italiei, pe 23 februarie, 10 companii româneşti, cu o ofertă totală de aproximativ 1.500 de locuri de muncă.
„Vrem să-i atragem pe românii de acolo cu salarii asemănătoare cu cele din Italia, dacă avem în vedere că acolo au cheltuieli în plus“, a precizat Muscalu. La acestea se adaugă în jur de 7.300 de joburi reprezentând oferta proprie ANOFM. Având însă în vedere că 4.000 sunt pentru muncitori necalificaţi în construcţii, reprezentanţ ii ANOFM nu cred că vor fi foarte căutate. Pe lângă oferte de angajare, românilor le vor fi prezentate şi drepturile pe care le au ca angajaţi într-o altă ţară.
Recomandările noastre
