Consiliul Uniunii Europene, un important organism decizional al UE format din miniștri din fiecare stat membru al UE, a fost dat în judecată pentru aprobarea planului de redresare și reziliență al Poloniei în valoare de 35 de miliarde de euro.

Procesul a fost introdus de patru asociații care reprezintă judecători din Europa: Asociația Judecătorilor Administrativi Europeni (AEAJ), Asociația Europeană a Judecătorilor (EAJ), Rechters voor Rechters (Judecători pentru Judecători) și Magistrats Européens pour la Democratie et les Libertés (MEDEL), cu sprijinul grupului academic The Good Lobby Prof. 

Potrivit acestora, da-ul Consiliului pentru planul de la Varșovia nu reușește să restabilească independența sistemului judiciar polonez și ignoră hotărârile anterioare ale Curții de Justiție a UE (CJUE). În plus, din punctul lor de vedere, aprobarea financiară pune în pericol întreaga Uniune, având în vedere legăturile juridice multiple și complexe dintre toate țările UE. 

„Această decizie dăunează sistemului judiciar european în ansamblu și poziției fiecărui judecător european”, au scris asociațiile într-un comunicat de presă. „Toți judecătorii din fiecare stat membru sunt şi judecători europeni și trebuie să aplice legislaţia UE într-un sistem bazat pe încredere reciprocă”, au continuat aceștia. 

Planul național al Poloniei a rămas blocat mai bine de un an

Procesul a fost introdus în fața CJUE din Luxemburg, care are dreptul de a revizui și, eventual, de a anula actele legislative ale altor instituții ale UE. 

Concret, cele patru asociații cer anularea deciziei Consiliului, luată în iunie pe baza unei recomandări a Comisiei Europene. 

Între timp, Polonia, care a solicitat 23,9 miliarde de euro sub formă de granturi și 11,5 miliarde de euro în împrumuturi low-cost din fondul de redresare al UE de 750 miliarde de euro, înființat în 2020 pentru a face față consecințelor pandemiei de Coronavirus, nu a primit încă resurse de la Bruxelles. Înainte de efectuarea plății, guvernul polonez trebuie să respecte o serie de pași conveniți pentru a se conforma cu legislația UE. 

Până acum, guvernul polonez nu a răspuns la întrebările reporterilor Euronews, iar în cazul Consiliului Uniunii Europene, unul dintre purtătorii de cuvânt al acestuia a refuzat să comenteze procedura judiciară în curs. 

Planul național al Poloniei a rămas blocat mai bine de un an din cauza preocupărilor de lungă durată ale Bruxelles-ului cu privire la încălcarea independenței justiției în țară. O dispută care de-a lungul timpului a escaladat și a suscitat teama unui „Polexit” legal. 

În centrul controversei s-a aflat Camera de disciplină a Curții Supreme care, în 2019, avea competența de a pedepsi magistrații pentru conținutul pedepselor lor, de a adresa întrebări CJUE și de a verifica independența și imparțialitatea celorlalți.  

Potenţialele sancțiuni impuse includ amenzi, reduceri de salariu, suspendare și ridicarea imunității. 

Camera de disciplină a fost condamnată imediat de partidele de opoziție, de asociațiile de magistrați, de Comisia Europeană și de ONU, care au văzut reforma ca pe o amenințare la adresa separației puterilor în țară. 

Varșovia a reacționat la critici argumentând că proiectul de lege era necesar pentru a elimina reminiscenţele regimului comunist, pentru a lupta împotriva corupției și a îmbunătăți eficiența sistemului. 

Însă CJUE a concluzionat că această Cameră nu este compatibilă cu dreptul UE și a cerut desființarea acesteia, precum și ridicarea suspendărilor judecătorilor. 

Apoi, când invazia rusă a Ucrainei a început să pună presiune asupra economiei de pe întreg continentul, Varșovia a cedat și a ajuns la un acord cu Bruxelles-ul pentru a anula reformele și pentru a putea primi treptat fondurile. 

Conform acordului, înainte de efectuarea oricărei plăți trebuie îndeplinite două etape principale: 

1) Reformarea regimului disciplinar al judecătorilor și înlocuirea Camerei cu un nou organ. 

2) Reexaminarea cauzele judecătorilor afectați de hotărârile camerei de disciplină. 

În ceea ce priveşte prima cerere, guvernul polonez a închis camera de disciplină și a instituit înlocuirea acesteia cu Camera de răspundere profesională. Numai că experții juridici și oficialii UE și-au exprimat îngrijorarea cu privire la un astfel de organism propus și faţă de deficiențele acestuia. 

„Această nouă lege nu garantează că judecătorii pot pune la îndoială statutul altui judecător fără a risca să fie supuși unor abateri disciplinare”, a declarat în luna iulie președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. 

A doua cerere, cea privind revizuirea dosarelor, s-a dovedit a fi și ea controversată. 

CJUE solicitase anterior anularea majorității deciziilor adoptate de Cameră. Un recurs reluat de președintele von der Leyen, care a insistat că restabilirea judecătorilor eliberați ilegal este o condiție fundamentală. 

Însă acordul final dintre Bruxelles și Varșovia a transformat această cerere într-o simplă revizuire a dosarelor, care poate duce, sau nu la eventuala reintegrare a judecătorilor. 

În plus, revizuirea poate dura până la 12 luni, ceea ce înseamnă că probabil, Polonia va primi primele două tranșe de resurse din fondul de recuperare, și posibil și pe cea de-a treia, în timp ce judecătorii vor rămâne sub efectele unei camere considerate incompatibile cu dreptul UE. 

În cele din urmă, Comisia Europeană a negociat o nouă etapă pentru a se asigura că controlul judiciar se desfășoară conform standardelor legale ale UE, însă măsura nu va fi activată până în ultimul trimestru al anului 2023, notează it.euronews.com. 

(Articol de Jorge Liboreiro. Traducerea Rador)