Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR) propune un set de măsuri pentru relansarea economiei.

Măsurile comunicate de CNIPMMR sunt următoarele:

„Investiții în infrastructură – o autostradă în fiecare regiune istorică

Investițiile în infrastructura mare au un efect de antrenare a IMM-urilor, în calitate de subcontractori.

Susținerea de investiții în unități de producție strategice pentru societate (în fiecare regiune să existe minim o fabrică de materiale medicale și consumabile, minim un depozit multiproduse, etc.) Programul va avea ca efect principal susţinerea distribuţiei şi comercializării produselor IMM-urilor prin instituirea unei reţele de colectare în vederea distribuţiei produselor tradiţionale şi locale realizate de IMM-uri, inclusiv micii agricultori şi meşteşugari, cu implicarea financiară a fondurilor UE.

Planuri de investiții locale de lucrări publice pentru IMM-uri locale (infrastructura rutieră, trasee de utilitități – gaz, energie electrică etc) Prin investițiile în infrastructura locală secundară vor fi susţinute IMM-urile care sunt prestatorii de servicii/furnizori de produse în cadrul acestor contracte, de obicei cu valoare mică în comparație cu marile proiecte de infrastructură şi condiţii de calificare mai accesibile.

PROGRAME SPECIFICE IMM-URILOR

Centre de resurse regionale pentru IMM-uri (Program finanțat prin Programul Operațional Capacitate Administrativă 2014-2020: dezvoltarea unei rețele de centre de suport pentru IMM-uri sau a mai multor centre regionale de acest gen, prin implicarea Ministerului Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri în calitate de beneficiar al unui proiect finanțat prin POCA 2014-2020, cu suport din partea unor parteneri relevanți (organizații patronale, asociații profesionale, etc.).

Prin intermediul acestor centre de suport se vor putea presta gratuit servicii extrem de necesare și utile IMM-urilor (care vor fi puternic decapitalizate), în perioada de post-criză. Exemple de servicii suport: 24h chatbox, servicii de contabilitate, servicii juridice, servicii de resurse umane, servicii de consiliere și mediere financiară, servicii de transformare digitală (oferirea unui pachet de digitalizare a IMM-urilor: semnătură electronică, pregătire a unui magazin online, site de prezentare, CRM, ERP etc), servicii de consultanță pentru adaptarea la noul context socio-economic, servicii de consultanță cu privire la restructurarea afacerii. Aceste centre vor avea și rolul de centre de orientare profesională și în carieră.

Program național de susținere de parcuri industriale și a centrelor suport pentru IMM-uri Dezvoltarea parcurilor industriale şi tehnologice a hub-urilor, incubatoarelor de afaceri, clusterelor, precum şi a unei infrastructuri de afaceri adecvate, prin instrumente specifice nevoilor IMM-urilor, cu surse de finanţare adecvate şi garanţii asociate, valorificând avantajele tehnice ale serviciilor societăţii digitale şi cooperând activ cu mediul universitar şi de cercetare, pentru exploatarea cunoştinţelor ştiinţifice şi valorificarea potenţialului creativ. Programul trebuie să îţi propună constituirea în fiecare judeţ a cel puţin unei structuri de susţinere a IMM-urilor. Identificarea clădirilor deținute de centre de cercetare naționale sau de alte entități ale statului și transformarea lor în centre suport pentru IMM-urile afectate de criză.

Introducerea instituţiei mediatorului de credite pentru IMM-uri Scopul instituţiei: creşterea creditării IMM-urilor; identificarea problemelor (juridice, economice sau birocratice) care împiedică accesul IMM-urilor la creditare; oferirea de soluţii întreprinderilor (în special pentru IMM-uri) privind obţinerea de finanţări de la bănci; sesizarea Guvernului în cazul apariţiei unor probleme majore referitoare la creditarea mediului de afaceri.

Program pentru accesul rapid la lichidităţi pentru IMM-uri Scopul programului este de a asigura IMM-urilor accesul rapid la suma de până în 10.000 de euro, banii putând fi folosiți doar pentru salarii, chirii sau utilități. Dacă un IMM are nevoie urgentă de numerar și acesta a depus o cerere pentru obținerea unui împrumut care se află în analiză, acestea pot accesa suma de bani necesară pentru a nu închide societatea, având obligația restituiri sumei fără nicio dobândă.

ROMANIA TECH NATION: Program național pentru susținerea transformării digitale a IMM-urilor Scopul programului: Susţinerea a 1000 de start-up-uri digitale; Pachet de digitalizare (obligativitatea folosirii semnăturii electronice); Finanţarea costurilor cu achiziționarea unei semnături electronice pentru primii 3 ani de la înfiinţare.

Regândirea programelor naţionale pentru IMM-uri pentru ieșirea din criză Programele naţionale cu finanţare de la bugetul de stat să fie adaptate pentru situaţia postcriză: Programul START-UP NATION ROMANIA pentru stimularea înfiinţării de noi întreprinderi mici şi mijlocii Programul de dezvoltare a activităţilor de comercializare a produselor şi serviciilor de piaţă Programul pentru dezvoltarea culturii antreprenoriale în rândul femeilor manager din sectorul IMM Programului naţional multianual de microindustrializare Programul naţional multianual pentru susţinerea meşteşugurilor şi artizanatului Programul de internaţionalizare

ÎNFIINŢAREA FONDURILOR DE INVESTIŢII

Fond de tip seed capital din fonduri europene (POCU) prin care să fie susținute start-up-uri și spin off exclusiv în domeniul medical / IT / servicii suport pentru digitalizarea diverselor componente ale societății.

Fond de investiții de tip equity pentru participarea directă a statului în firme afectate de criză pentru a preveni preluarea ostilă pe piața de capital și investiții în unități de producție strategice.

Fonduri de micro-granturi şi micro-credite pentru dezvoltarea meşteşugurilor şi serviciilor în mediul rural.

MĂSURI SECTORIALE

Program strategic de susținere a Centrelor de Depozitare, Colectare și Distribuție a produselor agro-alimentare românești Pentru relansarea agriculturii și industriei este necesar pe lângă înființarea de “Centre de colectare” a produselor agricole și de crearea de “Asociații ale producătorilor agricoli și industriali (pe specific: legumicultura, pomicultura, etc) dar și obligarea marilor retaileri ca procentul de produse fabricate în România dintr-un anumit articol vândut prin rețelele acestora, să fie de cel putin 30%. Anularea taxelor pe cifra de afaceri impuse furnizorilor de către marii retaileri și adoptarea Codului de bune practici care funcționează în Uniunea Europeană de peste 10 ani.

Vouchere de vacanță pentru relansarea turismului românesc

Prin program, statul îşi propune să restituie, total sau parțial, sumele achitate ca avansuri de către turiști care solicită acest lucru. Bani vor fi din fondurile europene destinate domeniilor afectate de COVID- 19, sub formă de bonuri de masă sau vouchere de vacanță pentru servicii turistice în România, valabile până la sfârșitul anului 2021.

POLITICI PUBLICE

Program finanțat prin Programul Operațional Ajutorarea Persoanelor Dezavantajate 2014-2020: o inițiativă națională sau regională care să vizeze asigurarea de mese calde sau de pachete cu alimente pentru persoanele considerate cu risc crescut de îmbolnăvire cu COVID-19 (peste 65 de ani, cu probleme medicale, vizate parțial de acest program), precum și dezvoltarea unei proceduri logistice prin care livrările acestor produse să fie realizate direct la domiciliul / reședința / locuința persoanelor vizate de această inițiativă, în vederea minimizării deplasării acestor persoane. Acest program ar asista în mod indirect, dar semnificativ, agenții economici care activează în domeniul restaurantelor / alimentației publice.

Program național: FABRICAT ÎN ROMÂNIA

Susținerea consumului produselor interne prin etichetare, stabilire de zero taxe la raft, obligativitatea comercianților de a avea minim 30% la raft produse românești, investiții în unități de producție pentru produse românești; susținerea promovării produselor românești pe categorii, ex: HORECA (program național de susținere a vinului, program național de promovare a turismului românesc, etc).

Eliminarea taxelor parafiscale solicitate IMM-urilor de autorităţile publice Aceste taxe care nu se constituie în venituri la bugetul de stat, sunt stabilite şi cerute pentru servicii prestate de diferite autorităţi publice centrale sau locale, pentru servicii care sunt prestate de regulă în regim de monopol (sau sunt încasate de instituții publice pentru diferite ONG declarate de interes public).

Plan național de DIGITALIZARE a instituțiilor publice pentru digitalizarea instituțiilor și proceselor Rezultatele principale vor fi : Susţinerea companiilor locale din IT; Digitalizarea administrației publice, astfel încât un număr important de proceduri administrative și etapele unei interacțiuni standard cu administrația publică să poată fi realizate în întregime online; Generalizarea folosirii mijloacelor electronice pentru comunicarea cu beneficiarii serviciilor publice, înclusiv a posibilității descărcării/completării/transmiterii on-line de formulare; Generalizarea plăților electronice și a metodelor electronice de comunicare în timp real între administrația fiscală, instituțiile de credit și contribuabili; Generalizarea transferului electronic al datelor între institutii și implementarea principiului depunerii documentelor și informațiilor „doar o singură dată”.

Program național de susținere a muncii flexibile și a reintegrării profesionale a persoanelor disponibilizate sau în somaj tehnic Asigurarea cadrului legislativ privind politici de lucru flexibile. Introducerea posibilităţii ca reducerea orelor de muncă plătite să se facă în combinație cu somaj tehnic.

Achizițiile publice centrale și locale să fie făcute cu respectarea principiului: minim 50% de la un IMM local În cazul achizițiilor publice să fie preferate cu precădere produsele realizate în România. Să fie achiziționate de la mai mulți producători (care îndeplinesc același standard de calitate) pentru a consolida producția pe acel sector, a uniformiza producția din punct de vedere teritorial, a mări competivitatea, a încuraja creativitatea şi cercetarea, fapt care va conduce la creșterea calității produselor.

Promovarea investiţiilor şi a exporturilor româneşti în parteneriat public-privat Realizarea în cadrul unui parteneriat cu mediul privat în promovarea investiţiilor şi a exporturilor, prezintă următoarele avantaje: concentrarea activităţii asupra problemelor cele mai imprortante cu care se confruntă mediul de afaceri din România; constituirea de parteneriate puternice cu implicarea organizaţiilor reprezentative ale mediului de afaceri şi ale capitalului românesc; creşterea substanţială a volumului investiţiilor şi a exporturilor producătorilor români; creşterea prestigiului României prin crearea mediului de afaceri cel mai prietenos din Sud-Estul Europei; furnizarea de servicii de informare şi suport pentu IMM-uri, promovarea şi susţinerea exporturilor şi internaţionalizarea IMM-urilor.

Îmbunătăţirea legislaţiei privind parteneriatul public-privat reglementarea unor forme mai simple de parteneriat public-privat, precum contractele de concepere, dezvoltare şi exploatare; prevederi speciale privind parteneriatul public-privat instituțional pentru diferite acțini/evenimente/servicii; forme mai simple de parteneriat public-privat cu parteneri strategici (exp. organizaţiile patronale şi sindicale, în domeniul elaborării, derulării şi implementării de proiecte din fondurile structurale, etc.); prevederi speciale privind accesul IMM-urilor la parteneriatul public-privat; prevederi speciale privind parteneriatul public-privat cu sectorul non-profit.

Debirocratizare masivă Niciunui întreprinzător să nu îi fie cerut un document pe care deja îl deţine o altă autoritate a statului.

Reforma administratiei publice Asigurarea cadrului necesar angajării răspunderii directe a bugetarilor pentru greșelile/abuzurile/neregularitățile acestora. Stabilirea măsurilor de creştere a salariilor bugetarilor corelate cu evoluţia economiei României astfel încât salariile din sectorul public să nu fie mai mari decât salariile din sectorul privat, pentru a preveni apariţia unor discrepanţe nejustificate, generatoare de multiple efecte negative (inflaţie, migraţie a forţei de muncă calificate, falimente, necompetitivitate la export, etc.)”, potrivit CNIPMMR.