Tinerii din anul IV al Facultăţii de Arhitectură din Timişoara au proiectat extinderea durabilă după principii ecologice a comunei Fârdea, din judeţul Timiş, situată lângă cel mai mare lac de acumulare din judeţ, Surduc.

Concursul de proiecte „Idei urbanistice de extindere sustenabilă a unei localităţi cu potenţial turistic”, s-a desfăşurat în cadrul proiectului Initiative for Low Energy Training in Europe (ILETE), finanţat printr-un proiect european, al cărui scop este acela de a promova importanţa din ce în ce mai mare a consumului scăzut de energie în clădirile din întreaga Europă şi a dezvoltării durabile a teritoriului.

Integrarea spaţiului natural

„Studenţii din Timişoara au stabilit că eficientizarea energetică a unei localităţi porneşte de la organizarea spaţiului acesteia, de la organizarea clădirilor, şi abia apoi urmează detaliile ce ţin de arhitectură”, a explicat Lucia Pătruică, managerul de proiect.

Concret, tinerii au arătat că atunci când se proiectează un spaţiu, esenţial e să se ţină cont de realitatea naturală a locului, iar toate intervenţiile să pornească de acolo. De exemplu, pentru Fârdea, au analizat cărările şi canalele naturale de scurgere a apei pluviale, rezolvând, pe marginea acestora utilităţile localităţii.

„Situl ales are ca elemente definitorii zone naturale de retenţie a apei rezultate din ploi torentiale, pe care în proiect le-am folosit pentru a asigura si zonele verzi ale localităţii, considerând un spaţiu de protecţie în jurul acestora. Nu am vrut să stricăm acest sistem creat natural, mai mult decât atât am ţinut cont de el, marcând locuri unde nu este voie să se construiască, inclusiv  din cauza riscului de inundaţii”, a declarat Iasmina Nicolau, studentă în anul IV.   Potenţial nevalorificat

Pe de altă parte, respectând principiile urbanismului sustenabil, studenţii au analizat căile naturale pe care circulă oamenii, între parcelele agricole, de exemplu, şi au propus noua reţea stradală suprapusă pe acestea, pentru că din moment ce ele au apărut în mod natural, şi-au dovenit valabilitatea.

„Am încercat să utilizăm la maxim terenul apt pentru construcţii, dar în acelaşi timp să nu afectăm calitatea spaţiului natural oferind comunităţii acces direct la acesta”, explică Nicolau. Elemente precum pădurea ce înconjoară comuna, lacul Surduc sau zonele de retenţie ale apelor pluviale ar trebui să beneficieze de limite de protecţie care din păcate, au stabilit tinerii, la ora actuală nu sunt definite.

Tinerii atrag atenţia că potenţialul turistic al lacului nu este exploatat la maxim deoarece malurile sale sunt amenajate necorespunzător, accesul la apă este momentan oprit, iar spaţiile verzi sunt lăsate în paragină.

„Toată lumea susţine teoretic dezvoltarea sustenbilă şi protecţia mediului, dar când vine vorba de a se lua măsuri concrete în privinţa aceasta, de fapt constatăm că nu există nicio regulă care să spună din ce cauză în unele locuri nu se poate construi şi ce probleme apar dacă nu se ţine cont de acest lucru”, a mai explicat studenta.