Corpul uman nu îmbătrânește într-un ritm constant pe parcursul maturității. În schimb, procesul de îmbătrânire se accelerează dramatic în jurul vârstei de 44 și 60 de ani. Aceste concluzii sunt evidențiate într-un nou studiu. Cercetarea a presupus măsurarea în timp a peste 11.000 de molecule din corpul adult. Rezultatele au arătat că 81% dintre acestea suferă schimbări dramatice la aceste două vârste.

Acest tip de cercetare a a procesului de îmbătrânire se concentrează pe urmărirea „vârstei biologice”. Se referă la schimbările care au loc în organism de-a lungul vieții. Acestea afectează proteinele, metaboliții și activitatea genelor. Acest concept este diferit de „vârsta cronologică” pe care oamenii o sărbătoresc în fiecare an la ziua lor de naștere.

Procesul de îmbătrânire accelerează după 40 de ani

Descoperirea faptului că procesul de îmbătrânire biologică se accelerează în două momente ale vârstei mijlocii ar putea ajuta cercetătorii. Aceștia pot înțelege de ce riscul anumitor boli crește brusc pe măsură ce vârsta înaintează. De exemplu, aproximativ 6,5% dintre persoanele cu vârste cuprinse între 40 și 59 de ani suferă de boală coronariană. Dar procentul crește brusc la 19,8% la persoanele cu vârste cuprinse între 60 și 79 de ani.

În cadrul studiului, cercetătorii de la Universitatea Stanford au recrutat 108 participanți care proveneau din diverse medii etnice. Aceștia aveau vârste cuprinse între 25 și 75 de ani. La fiecare trei până la șase luni timp de mai mulți ani - până la aproximativ șapte ani în total - oamenii de știință au recoltat probe de sânge de la participanți. Scopul a fost de a evalua modul în care diferiți factori, cum ar fi activitatea genelor și nivelul zahărului din sânge, au variat în timp.

Mulți dintre factorii care s-au modificat în jurul vârstei de 44 și 60 de ani erau legați de sănătatea inimii. De exemplu, o proteină legată de ateroscleroză, sau acumularea de plăci în artere. Aceasta a crescut în probele de sânge ale participanților cu vârste cuprinse între 40 și 60 de ani. Aceste grupe de vârstă au prezentat, de asemenea, scăderi ale capacității de a metaboliza cofeina, care crește temporar tensiunea arterială. Același lucru s-a întâmplat și în cazul alcoolului, care inițial scade, dar apoi crește tensiunea arterială.

Schimbări la nivelul organismului

Calea organismului de producere a acizilor grași nesaturați, care reduc colesterolul „rău”, a scăzut la aceste două vârste. Legăturile multiple ale studiului cu sănătatea cardiovasculară au fost doar o corelare. Totuși, acestea indică potențiale motive pentru care bolile de inimă devin mai frecvente odată cu înaintarea în vârstă.

În afară de sănătatea inimii, nivelul zahărului din sânge a atins cote maxime la participanții cu vârste cuprinse între 40 și 60 de ani. Acest lucru sugerează o posibilă legătură dintre diabetul de tip 2 și vârsta. Oamenii de știință nu știu încă de ce chimia corpului se schimbă considerabil la aceste vârste. Iar studiul nu a luat în considerare rolul pe care l-ar putea juca factorii stilului de viață, cum ar fi dieta sau exercițiile fizice.

Juan Carlos Verján cercetează îmbătrânirea la Institutul Național de Geriatrie din Mexic. Acesta a declarat că „punctul de inflexiune de 60 de ani, cred eu, ar putea fi datorat mai mult inflamației”. De exemplu, participanții de peste 60 de ani au acumulat enzime antioxidante în sânge. Aceste enzime neutralizează declanșatorii chimici pentru inflamație. Acest lucru sugerează că inflamația s-ar putea acumula la persoanele din acest grup de vârstă

Factori care trebuie luați în calcul

Impulsul îmbătrânirii la vârsta de 44 de ani coincide și cu momentul în care unele femei încep să treacă prin perimenopauză. Cu toate acestea, „am găsit aceleași momente de declanșare pentru femei și bărbați”. Ceea ce sugerează că schimbările hormonale specifice sexului nu sunt responsabile pentru accelerarea procesului de îmbătrânire. Aceste concluzii vin de la coautorul studiului Xiaotao Shen, biolog. Prin urmare, „ar trebui să existe un alt motiv pentru a provoca aceeași schimbare la bărbați și femei”. Care este acel factor comun rămâne un mister.

Studiul a fost limitat de faptul că participanții aveau vârste cuprinse între 25 și 75 de ani. Astfel încât cercetătorii nu au putut evalua schimbările considerabile care apar în alte momente cheie ale vieții. Cum ar fi în timpul pubertății sau la vârste foarte înaintate. Eșantionul mic de 108 participanți din California a fost o altă limitare. Este puțin probabil ca grupul să reprezinte toți oamenii la nivel global.

În general, „oamenii din California au o viață sănătoasă”, a spus Verján. Acesta a propus ca cercetătorii să analizeze, de asemenea, îmbătrânirea în locuri în care oamenii au, în medie, o durată de viață mai scurtă.

Organele afectate

Echipa s-a concentrat pe modificările moleculelor din sânge, dar acest lucru nu reflectă neapărat toate organele din corp. „Există mai multe lucrări care menționează că îmbătrânirea este legată de țesuturi”, a spus Verján, mai degrabă decât legată exclusiv de factorii din sânge. De exemplu, o publicație a constatat că, la unii oameni, inima îmbătrânește cel mai repede, în timp ce la alții, este vorba de rinichi.

Echipa lui Shen a descoperit o serie de modificări care se corelează cu momentul apariției bolilor legate de vârstă, dar trebuie să confirme încă legătura cauzală cu acești factori. Cu alte cuvinte, modificările observate în sânge conduc de fapt la apariția bolilor sau sunt mai degrabă un produs secundar al procesului de îmbătrânire?

„Experimentele pe animale sunt o opțiune bună pentru noi de a studia motivele pentru care există două vârfuri ale îmbătrânirii”, a spus Shen. Verján a speculat că schimbările epigenetice, care modifică activitatea genelor fără a modifica codul lor de bază, ar putea determina aceste schimbări dramatice, conform Live Science .