Şefii companiilor publice îmbrăţişează ideea reducerii de personal. Sindicatele spun că firmele devin profitabile renunţând la contractele păguboase.

Când cheltuielile sunt mari şi productivitatea scăzută, singura soluţie la îndemâna companiilor de stat, pentru a deveni profitabile, este reducerea costurilor prin disponibilizări, consideră guvernanţii. Potrivit scrisorii de intenţie a guvernului către FMI, 7.000 de posturi ar trebui desfiinţate la companiile de stat. Pe listă se află Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale (CNADNR), CFR, Poşta Română, Termoelectrica. Pe lângă restructurare, guvernul pregăteşte privatizarea unor companii de stat.

Neavând bani de retehnologizări sau alte investiţii, o parte din managementul de la stat îmbrăţişează ideea disponibilizărilor. "Pentru a fi mai profitabili, ar fi trebuit fie să creştem capacitatea de producţie, fie să mărim productivitatea. Or, cum nu se pune problema de creştere a capacităţii, rămâne a doua soluţie", spune Constantin Bălăşoiu, directorul general al Complexului Energetic Craiova. Complexul a aprobat recent reducerea numărului de angajaţi cu 500, în 2011-2012, ceea ce ar reduce cheltuielile companiei cu 22%. "Este vorba în special de personal TESA, dar şi de personal de exploatare", a spus el, pentru EVZ. Economiile obţinute se vor îndrepta spre achiziţia de certificate de CO2. Un reprezentant al Termoelectrica spune şi el că, în opinia sa, compania ar avea nevoie de restructurări.

Soluţii antidisponibilizare

Reprezentanţii salariaţilor spun însă că posturile pot fi salvate renunţând la contractele generatoare de pierderi. Un exemplu, Poşta Română. "Compania a trecut de la un profit de 13-15 milioane de euro, cât avea în 2008 în perioada pre-criză la o pierdere de 116 milioane de lei (circa 27 de milioane de euro) în 2010", spune Matei Brătianu, preşedinte al Federaţiei Sindicatelor Poşta Română. În anii de criză, compania a derulat două contracte "păguboase" cu firmele de transport Group 4 Securicor şi Blue Air.

"Contractul cu Group 4 Securicor era de circa 4 milioane de euro lunar. Din câte ştiu, a fost reziliat anul trecut în octombrie-noiembrie. Către Blue Air, Poşta plătea zilnic 48.000 de euro pentru transportul intern a 5-10 kilograme de scrisori. Contractul a fost de asemenea reziliat în februarie", a spus Matei Brătianu pentru EVZ. Potrivit acestuia, contractele au fost semnate în anii 2007-2008.

În opinia sa, personalul de execuţie nu ar trebui redus. "În schimb , timpul de lucru ar putea fi diminuat". Brătianu admite însă că schema de personal a fost excesiv crescută în ultimii doi ani cu funcţii de conducere, dar şi de execuţie. "Hidroelectrica vinde către anumite companii energie de două ori mai ieftin decât cumpără Oltchim." RĂZVAN ORĂŞANU, fost preşedinte AVAS

UN EXEMPLU FERICIT

Cum a ajuns Sidex Galaţi pe profit după privatizare

Statul ar putea recurge în viitor la privatizarea unora dintre companiile pe care le deţine în portofoliu. Sidex Galaţi este unul dintre cazurile de privatizări de succes. Societatea a fost vândută în urmă cu zece ani către indienii de la Mittal Steel, după vânzare înregistrând creşteri substanţiale ale cifrei de afaceri, de la un an la altul.

În 2004, Mittal Steel Galaţi (fostul Ispat Sidex) obţinuse un profit de 450 de milioane de dolari, în timp ce în perioada anterioară vânzării pierderile zilnice erau de circa un milion. Acelaşi sistem care "căpuşează" firmele de stat în prezent producea şi pierderile Sidex înainte de vânzare. Compania îşi vindea producţia printr-o serie de intermediari, ceea ce nu îi permitea să aibă acces la cel mai bun preţ. De asemenea, societatea încheiase o serie de contracte de tip barter dezavantajoase, la care noii proprietari au renunţat.

Restructurarea companiei s-a bazat în special pe investiţii făcute de indienii de la Mittal Steel. Numărul de angajaţi ai companiei a fost, de asemenea, redus. Societatea a încurajat plecările voluntare, oferind plăţi compensatorii generoase.

EFECTE

Restructurarea firmelor de stat loveşte în partide

Fostul consilier prezidenţial Sebastian Lăzăroiu a spus, într-un interviu acordat EVZ, că prin restructurarea regiilor de stat clientela tuturor partidelor va fi afectată. "Anul acesta urmează restructurarea regiilor. Aici clientela tuturor partidelor va fi lovită direct în inimă. Pentru asta ai nevoie de un tehnocrat, fără mamă, fără tată, care să aibă sprijinul preşedintelui României şi al majorităţii", afirmă fostul consilier prezidenţial.

Cum au "căpuşat" companiile susţinute de partide societăţile de stat? "Mecanismul este multiplu", spune Răzvan Orăşanu, fost preşedinte al AVAS. "Tinerii din organizaţiile de partid sunt numiţi în funcţii de conducere în aceste companii şi aprobă contracte de care beneficiază cei care colectează renta", ne-a explicat el.

În plus, diverse contracte dintre companiile de stat şi firmele clientelare sunt încheiate la suprapreţ.

"Standardul de preţ este, de exemplu, de 7 milioane de euro pentru un kilometru de drum şi am văzut contracte încheiate pentru un preţ dublu sau triplu în raport cu cel standard. Din aceste fonduri, circa 1% merge către finanţarea partidelor, dar, ceea ce este mai interesant, 7-8% merg către anumiţi băieţi deştepţi din partide", completează fostul şef AVAS.

Vânzarea producţiei la un preţ sub cel al pieţei către anumite companii este o altă metodă de "căpuşare".

"Hidroelectrica, de exemplu, vinde către anumite companii energie de două ori mai ieftin decât cumpără Oltchim", precizează el.

Disponibilizările, o falsă soluţie

Orăşanu nu crede că reducerea numărului de personal ar eficientiza afacerile sectorului public. "Este pur şi simplu o decapitare. În primul rând, aceste companii nu ştiu exact cum «stau», ce generează pierderile. Nu există un inventar clar al acestor societăţi. N-au beneficiat niciodată de audit, iar ceea ce declară scriptic ar trebui comparat cu ceea ce deţin în realitate, pentru că pot exista mari discrepanţe. De exemplu, în prezent nu se ştie câte locomotive şi câte vagoane deţine CFR, iar dacă declară un anumit număr, atunci trebuie verificat dacă acesta corespunde cu situaţia din realitate", spune el.

Scăderea locurilor de muncă ar trebui să fie pe locul patru sau cinci pe lista de soluţii pentru restructurarea unei companii publice. "În primul rând au nevoie de un inventar şi apoi de un inventar al contractelor pe care companiile s-au angajat să le deruleze în aceşti ani cu diverse firme. Hidroelectrica, de exemplu, a încheiat contracte până în 2018."