Deşi s-au cheltuit 300 de milioane €, nu există un sistem care să permită comunicarea între unităţile medicale.
Pacienţii români nu beneficiază încă de un sistem medical informatizat integrat, deşi se lucrează la asta de mai bine de zece ani şi s-au cheltuit peste 300 de milioane de euro. Medicii de familie, spitalele şi alte instituţii subordonate Ministerului Sănătăţii au primit calculatoare şi imprimante, dar nu şi programe care să comunice eficient între ele.
Astfel, niciun pacient din România nu are deocamdată aşa-numitul dosar medical electronic în care să fie înscris întregul său istoric medical. „Dacă un pacient de-al meu din Bucureşti se îmbolnă veşte la Târgu-Mureş, medicii de acolo îi vor face toate analizele de la cap la coadă şi îl vor întreba despre toate afecţiunile de care a suferit, pentru că pacienţii nu beneficiază încă de un card de asigurat“, explică medicul de familie Călin Ciubotaru, din Bucureşti. Din această cauză, se pierde foarte mult timp cu pacienţii şi se risipesc bani.
Strategie greşită din start
După cum se arată şi în raportul asupra stării sistemului de sănătate, realizat pentru preşedinţia României, la noi în ţară nu există o politică eficientă în domeniul informaţiilor din sănătate, deşi s-au cheltuit peste 300 de milioane de euro. „Pe fiecare segment din sănătate - medici de familie, spitale, ambulatorii şi alte instituţii subordinate MSP - s-a fă- cut câte ceva, în sensul că unităţile sanitare au primit calculatoare şi imprimante, dar sistemele (softurile) nu comunică între ele. Planul iniţial era să punem la punct un sistem informatizat unic integrat“, explică Cristian Vlădescu, expert în sănătate.
În ciuda investiţiilor masive, medicii de familie au fost dotaţi cu softuri „greoaie“, spitalele au sisteme informatice proprii, iar Ministerul Sănătăţii s-a „pricopsit“ cu un sistem informatic care colectează un volum supradimensionat de date, din care numai o mică parte este utilizată pentru luarea deciziilor.
Cei care s-au implicat de-a lungul timpului în acest proces susţin că strategia a fost greşită de la început. „Firma SIVECO a pornit cu un proiect-mamut. Trebuiau upgradate sistemele mai vechi şi realizate aplicaţii care să permită comunicarea“, este de părere Vasile Cepoi, fost director în cadrul CNAS. Acesta susţine că, din cauza volumului masiv de informaţii cu care se lucrează, încă nu pot fi depistate fraudele din sistem.
Pacienţii aşteaptă mai mult
Pentru informatizarea spitalelor s-au cheltuit aproximativ 20 de milioane de euro, iar pentru medicii de familie, în jur de 130 de milioane de euro. Medicii spun însă că, până acum, au avut de câştigat doar un laptop şi o imprimantă, pentru că softul cu care trebuie să lucreze dă erori, astfel că lucrează şi pe hârtie, şi electronic. Din această cauză, timpul petrecut cu pacienţii este tot mai scurt.
Oficialii CNAS susţin însă că sistemul a devenit funcţional. „Că nu merge aşa cum doreşte fiecare medic în parte, asta este deja o altă problemă!“, a comentat Vasile Ciurchea, preşedintele CNAS.
DIN PRACTICĂ
Erorile sistemului în medicina de familie
> Medicii de familie critică programul informatic pentru că este incompatibil cu alte baze de date medicale. „Sunt foarte mulţi pacienţi pe care sistemul nu îi recunoaş te ca asiguraţi“, semnalează medicul de familie Remus Lupu. Când are de scris şi reţete, şi concedii medicale, şi bilete de trimitere, medicul spune că abandonează programul pentru a putea economisi timp.
> Un alt medic se plânge de „haosul“ pe care i l-a adus în cabinet acest program. „Ca să încarc un bilet de trimitere al unui pacient, îmi ia mai mult de un sfert de oră, deoarce trebuie să dau cel puţin zece click-uri. Modulele de printare pentru reţete au fost şi ele create greşit. Un copil îmi iese bifat pe reţetă ca pensionar“, explică medicul Călin Ciubotaru.
> Doctoriţa Alina Constantin nu a fost nici ea scutită de probleme de când lucrează cu noul program. „Am un bebeluş, care în mod sigur este asigurat, însă sistemul nu mi-l recunoaşte. În plus, dacă un pacient beneficiază şi de gratuite, şi de compensate, nu pot scrie reţeta, fiindcă sistemul nu o validează“, afirmă medicul.