Social
Ciudățeniile de pe lista compensatelor, gaura neagră a Sănătății. Pe ce se duc 16 milioane de euro
Multe dintre medicamentele aflate acum pe lista de compensate, adică decontate de stat, nu ar avea ce să caute acolo, arată un raport al experților britanici de la Institutul Național pentru Sănătate și Excelență Clinică (NICE). De exemplu, produsele cu ginko biloba costă statul 16,3 milioane de euro anual, deși beneficiile nu sunt clare. Ministerul Sănătății va ține de cont de recomandări în revizuirea listei de medicamente pentru care Casa de asigurări plătește 1,5 miliarde anual.
Raportul NICE s-a concentrat pe studierea acelor 50 de medicamente care au generat cele mai mari cheltuieli în 2010. Britanicii au ajuns la concluzia că statul român compensează medicamente fără beneficii clar dovedite și pastile pentru care plătește mai scump decât statul britanic sau american. Pentru a fi inclus pe lista de compensate, un medicament este analizat de medicii și farmaciștii dintr-o comisie de specialitate din cadrul Ministerului Sănătății (există 46 de comisii de specialitate), care înaintează o recomandare Comisiei Naționale de Transparență (CNT) din minister. Cu toate acestea, „procesele CNT par a fi opace și ad-hoc”, spun experții NICE. Semnalul britanicilor: cine nu vrea nu are medicamente pe lista de compensate „Criteriile pentru recomandarea pozitivă (sau negativă) nu sunt descrise în mod clar, iar deciziile par să se bazeze în mare măsură pe analize efectuate de specialiștii clinici, ale căror conflicte de interese, dacă există, nu sunt declarate la momentul analizei”, se arată în raport. Astfel, noi medicamente vor ajunge să fie incluse pe lista de compensate într-un ritm uluitor. „Doar 2% din cereri sunt respinse”, este semnalul de alarmă pe care îl trag specialiștii de la NICE. De asemenea, membrii comisiei care aprobă listarea unui anumit medicament nu țin cont de impactul asupra bugetului, iar statul ajunge să subvenționeze medicamente peste nivelul de suportabilitate. O altă problemă este compensarea unor medicamente costisitoare în afara indicațiilor terapeutice, adică pentru alte afecțiuni decât cele indicate pe etichetă. Iată lista „negativă” întocmită de experții de la NICE: 1. Medicamente compensate pentru alte indicații decât cele pentru care au fost omologate
- Epoetin alfa și Epoetin beta- prescrise pentru bolnavii cu hepatita C și după transplantul de organe. „Niciunul din aceste medicamente nu are indicație autorizată pentru acest uz, nici în România, nici în alte părți ale lumii”, se arată în raport.
- Bevacizumab (Avastin)- este prescris în cancerul mamar. „Utilizarea bevacizumab în cancerul mamar nu mai reprezintă o indicație aprobată și astfel subvenția trebuie întreruptă”.
2. Medicamente care nu sunt rentabile
- Agenți de stimulare a Eritropoiezei, medicamente prescrise până acum în anemia provocată de chimioterapie. Economiile care s-ar face ar ajunge la 38 de milioane de euro pe an.
- Înlocuitorii insulinei (insulină glargine), care la noi în țară este recomandat tuturor diabeticilor care au nevoie de insulină (în Marea Britanie este prescris doar în caz de diabet de tip I).
- Somatropina- mai scumpă în România decât în Regatul Unit.
- Fenspirida- antiinflamator non-steroid cu proprietăți anti-tuse și anti-bronhoconstrictive recomandat în tratamentul bolilor pulmonare obstructive cronice. „Eficiența sa este incertă”, se mai arată în raport.
- Sorafenib- recomadat în cancer renal. „Întrucât preţul din România este mai ridicat decât cel din Australia şi apropiat de cel din Regatul Unit, eficienţa sa din punctul de vedere al costurilor sa este improbabilă în acest context”, spun britanicii.
- Cetuximab- tratament secundar în cancerul colorectal metastatic. „Evaluarea de către NICE pentru Regatul Unit a condus la concluzia că cetuximab nu este profitabil şi a emis o recomandare împotriva utilizării sale. Întrucât preţul din România este comparabil cu cel din Regatul Unit, eficienţa sa din punctul de vedere al costurilor în România este improbabilă în acest context”, arată raportul.
3. Medicamente ale căror beneficii nu au fost clar dovedite
- Gingko biloba, o substanță care intră în compoziția unor medicamente compensate precum bilobilul sau tanakanul. Gingko biloba este prezentă pe lista compensatelor de 4 ani și costă statul roman 16,3 milioane de euro anual.
- Erdosteina, „un mucolitic pentru care există puţine dovezi privind beneficiile pentru indicaţiile aprobate”. Este utilizat pe scară largă și costă statul aproape 7 milioane de euro anual.
4. Medicamente care nu reprezintă o prioritate în compensare
- Anti-histaminice de ex. loratadină, desloratadină, cetirizină, chlorpheniramină
- Analgezicele simple de ex. ibuprofen
- Diosmin / hesperidin (pentru hemoroizi)
- Orlistat
Primele modificări anunțate de Ministerul Sănătății Ministerul Sănătății a anunțat primele măsuri privind revizuirea pachetului bazal de servicii, scoțând medicamentele scumpe care se dădeau fără indicație, în hepatite și transplanturi, și reducând durata de spitalizare. Un proiect de lege aflat în dezbatere publică prevedere modificarea listei de medicamente compensate și gratuite pentru Epoetinum alfa Epoetinum beta şi Erdoseină. Acestea vor fi prescrise numai pentru indicațiile prevăzute de producător.
Recomandările noastre
