Comisia de la Veneția solicită guvernului de la București să limiteze folosirea ordonanțelor de urgență, acte normative prin intermediul cărora executivul se sustrage mecanismelor de control clasice într-un stat de drept.
Comisia de la Veneția a publicat luni nou raport dur referitor la modificările aduse legilor Justiției, criticând în special înființarea și modul de funcționare a Secției speciale pentru anchetarea magistraților. Comisia de la Veneția a a venit și cu câteva direcții de acțiune. Președintele Klaus Iohannis a reacționat la raport, cerând guvernului să nu mai dea ordonanțe de urgență în domeniul justiției.
Comisia de la Veneția concluzionează cu regret că cele mai problematice elemente aduse anul trecut legilor justiției, identificate în opinia din octombrie 2018, sau au rămas neschimbate sau au fost modificate în mai rău. Cele mai importante aspecte ale modificărilor legislative sunt următoarele:
Cel mai alarmant este că guvernul continuă să facă modificări legislative prin ordonanțe de urgență. În timp ce Constituția indică în mod clar că aceste acte normative ar trebui să fie măsuri excepționale, legiferarea prin OUG a devenit o rutină. Principiile fundamentale de funcționare a instituțiilor cheie în stat sunt schimbate prea repede și prea des, fără pregătiri temeinice sau consultări, ceea ce ridică semne legitime de întrebare asupra solidității modificărilor făcute și asupra motivelor reale care au stat în spatele acestora. Textele de lege rezultate nu sunt clare. Această practică slăbește posibilitatea de verificare a guvernului, este contrară principiului separației puterilor în stat și perturbă stabilitatea legislativă. Comisia de la Veneția solicită autorităților române să limiteze drastic folosirea ordonanțelor de urgență
Motivele înființării Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție, cu o jurisdicție vagă, rămân neclare. Procurorii-șefi ai acestei Secții au fost numiți în baza unei proceduri provizorii care, de facto, a eliminat Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii din procesul de decizie. Este neclar până în ce punct procurorii Secției Speciale și șeful acesteia se află subt controlul ierarhic al Procurorului general. În momentul în care Secția specială nu va mai face față tuturor dosarelor care vor fi de competența sa, va deveni un obstacol în fața luptei anticorupție și a crimei organizate
Modaliatea de numire și demiterea a procurorilor de rang înalt a rămas, în esență, la fel, cu ministrul Justiției având un rol decisiv în acest proces, fără a putea fi contrabalansat de președintele României sau de CSM. Este recomandată implementarea unei proceduri de numire care să ofere Secției de procurori a CSM un rol cheie pro-activ în procesul de numire a tuturor procurorilor de rang înalt din sistemul judiciar
Noile prevederi oferă posibilitatea înlăturării în mod arbitrar a actualilor procurori de rang înalt. Comisia de la Veneția face apel la autoritățile române să nu aplice aceste noi prevederi în cazul procurorilor de rang înalt care se aflau în funcție la momentul adoptării lor.
reședintele Klaus Iohannis a reacționat la apariția raportului și cere guvernului să înceteze practica modificării legilor justiției prin ordonanțe de urgență.
„Președintele Klaus Iohannis evidențiază că Opinia Comisiei de la Veneția reprezintă o reconfirmare clară, cu argumente juridice solide, a prejudiciului adus funcționării sistemului judiciar prin intervenția abuzivă a Guvernului de a legifera defectuos și în favoarea unor interese particulare sau de grup, și nu în beneficiul cetățeanului. Această intervenție abuzivă s-a produs, așa cum arată și Opinia Comisiei, ulterior adoptării de către Parlament a pachetului de modificări asupra legilor justiției care privesc statutul judecătorilor și procurorilor, organizarea judiciară, precum și organizarea și funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii, prin adoptarea de către Guvern a cinci ordonanțe de urgență: O.U.G. nr. 77/2018, O.U.G. nr. 90/2018, O.U.G. nr. 92/2018, O.U.G. nr. 7/2019 și O.U.G. nr. 12/2019.
Aspectele constatate de Comisia de la Veneția consolidează concluzia că instrumentul ordonanțelor de urgență a fost complet denaturat și folosit abuziv de către Guvern, fără evaluarea impactului, ocolindu-se atât o dezbatere autentică în Parlament a măsurilor urmărite, cât și o consultare efectivă a reprezentanților sistemului judiciar. Așa cum arată Opinia, schimbările intempestive într-un domeniu atât de sensibil și lipsa unui control efectiv de constituționalitate al ordonanțelor de urgență nu numai că bulversează întregul sistem, dar afectează chiar esența statului de drept - securitatea raporturilor juridice și previzibilitatea legii, precum și principiul separației puterilor în stat.
Recomandările noastre
