Codul de Procedură Fiscală ce urmează să intre în vigoare la 1 ianuarie 2016 este cea mai substanțială modificare efectuată asupra acestui cod după 12 ani de la intrarea sa în vigoare la 1 ianuarie 2004, potrivit specialiștilor în fiscalitate ai Ernst&Young.
Noile modificări aduse Codului de procedură fiscală au efecte atât pozitive dar și negative asupra contribuabililor începând cu 1 ianuarie, reamrcă specialiștii citați, care trec în revistă cele mai importante modificări pentru mediul de afaceri.
Inspecţia fiscală - O modificare pozitivă o reprezintă încetarea inspecției fiscale în situația în care aceasta depășește dublul duratei legale de desfășurare. Totuși, în cazul marilor contribuabili, o inspecție fiscală nu va putea depăși 1 an și șase luni, având în vedere posibilitatea de suspendare a inspecției doar pe o perioadă de maxim 6 luni.
Penalitatea de nedeclarare - Pe de altă parte, un impact negativ îl reprezintă introducerea penalității de nedeclarare, neexistând o diferențiere între nedeclarare și sub-declarare. Astfel, nivelul accesoriilor pentru stabilirea de sume suplimentare la plată prin decizie de impunere ajunge din nou la 0.1% pe zi de întârziere (i.e. 36% pe an).
Rambursarea TVA - „Termenul legal în care urmează să se efectueze rambursarea TVA a fost majorat de la 45 de zile la 90 de zile în situația soluționării unui decont de TVA cu control anticipat. Mai mult, termenul de 90 de zile poate fi prelungit la rândul său cu încă 6 luni în situația în care este necesară verificarea declarațiilor efectuate în sistemul VIES sau sunt necesare informații de la autoritățile fiscale din alte state. Se ajunge astfel la un termen legal de 9 luni în care se poate soluționa o cerere de rambursare a TVA, fără posibilitatea pentru contribuabil de a cere dobânzi pentru rambursarea cu întârziere a TVA”, precizează Emanuel Băncilă, liderulpracticii de dispute și litigii fiscale din cadrul Radu și Asociații, casa de avocatură asociată EY în România.
Termenul de prescripţie - O nouă modificare importantă priveşte curgerea termenului de prescripţie a dreptului organului de inspecţie fiscală de a stabili obligaţiile fiscale. Astfel, dacă până acum termenul de 5 ani curgea de la data de 1 ianuarie a anului următor celui în care s-a născut creanţa fiscală, existând diferenţe semnificative între contribuabili şi autorităţile fiscale în interpretarea momentului la care se considera că s-a născut creanţa fiscală, prin modificările aduse s-a dorit o clarificare a acestui moment, stabilindu-se că dată de început a termenului de prescripţie data de 1 iulie a anului următor celui pentru care se datorează obligaţia fiscală.
„Rezultă că, pentru taxele şi impozitele pentru care baza impozabilă se stabileşte anual (impozit pe venit, impozit pe profit), autoritatea fiscală va putea efectua inspecţia fiscală şi stabili obligaţii fiscale într-un interval de 5 ani şi 6 luni de la stabilirea acesteia (încheierea exerciţiului financiar), iar pentru taxe şi impozite pentru care baza impozabilă se stabileşte lunar (TVA), termenul poate fi şi de 6 ani şi 4 luni de la data stabilirii bazei impozabile (de exemplu pentru taxa aferentă lunii ianuarie)”, a menţionat Lucian Tănase, Manager în cadrul Radu și Asociații, casa de avocatură asociată EY în România.
Procedura de contestare - În ceea ce privește procedura de contestare, modificările aduse prin Noul Cod de procedură fiscală reușesc, în mare măsură, să rezolve o serie de probleme practice.
„În primul rând, contribuabilul va dispune de un termen de 45 de zile pentru formularea contestației fiscale – termen mai generos față de actuala reglementare, care permite astfel o pregătire mai temeinică a argumentației fiscale și juridice precum și identificarea eventualelor probe noi ce ar putea fi folosite împotriva actului contestat. În al doilea rând, salutăm introducerea unei prevederi ce permite contribuabilului să solicite să-și susțină verbal contestația fiscală în fața organului de soluționare. Pe de altă parte însă, Noul Cod de procedură fiscală nu a mai preluat textul ce permitea contribuabilului să conteste inclusiv „lipsa actului”, aspect ce poate genera interpretări contrare și viitoare dispute între contribuabil și autorități”, a explicat Alex Slujitoru, Manager în cadrul Radu și Asociații, casa de avocatură asociată EY în România.
Recomandările noastre
