Deputatul Adrian Dohotaru îl acuză pe Emil Boc, primarul Clujului că a inițiat un proiect de hotărâre de consiliu local prin care a fost aprobată construirea unui bloc cu zece etaje, în mijlocul unui parc celebru din Cluj.
La ședința Consiliului Local Cluj Napoca, care a avut loc în data de 10 decembrie 2019, la propunerea primarului Clujului, Emil Boc, consilierii locali au votat pentru aprobarea documentației tehnice a unui Plan de Urbanism Zonal, care prevede construirea unui bloc cu zece etaje, în zona unui parc celebru din oraș, Parcul Rozelor. Scandalul a pornit de la derogarea aprobată la regimul de înălțime, și anume de la două etaje, la zece etaje.
”Administrația Boc autorizează ridicarea unui nou mastodont pe spațiile verzi ale orașului. Primarul Emil Boc minte. Spune că un spațiu verde dintre Parcul Babeș și Parcul Rozelor va fi ras din cauza proiectanților PUG-ului, care au schimbat destinația unui teren pentru a pemite construcția unui bloc de zece etaje. Ce nu spune Boc e că proiectanții PUG au preluat doar PUZ-uri mai vechi ... Construcția va aduce mai mult trafic auto, va rade sute de copaci probabil și un spațiu verde, va provoca poluare într-un spațiu folosit de clujeni pentru loisir. Ce trebuia să facă administrația Boc? Să nu autorizeze construcția și să lase spațiul verde care asigură continuitatea între cele două parcuri. Mai avea și varianta pro-activă să cumpere anii trecuți terenul ca să îl amenajaze și să extindă Parcul Rozelor. Ce a făcut, în schimb? A permis construcția unui bloc pe spațiu verde, în Parcul Rozelor, a permis privatizarea unei treimi din parc, Baza Sportivă Winners fără să ceară nimic la schimb într-un fals contract de asociere, construcțiile investitorului privat nefiind intabulate pe numele Primăriei, iar mai nou autorizează acest bloc”, a scris Dohotaru.
Ulterior, după ce a ieșit scandal, în stilul caracteristic, Emil Boc a dat-o la întors. În cadrul unei emisiuni de radio, primarul Boc s-a arătat iritat de situația dată, chiar dacă el a fost cel care a inițiat proiectul, și a dat vina pe arhitecții care au realizat Planul de Urbanism General al Clujului. ”Văd pe foarte mulți mari artiști ai neamului, care sunt arhitecți și care sunt parte la decizii, cum este PUG, apoi se arată foarte revoltați. Voi, casta sau breasla asta a arhitecților, unde ați fost când s-a făcut modificarea, de ce nu ați sărit ca arși? Tac toți mâlc și apoi, ca să dea bine la public, vin și zic că nu e bine. De ce nu ați oprit, că erați de specialitate? Nu mă refer la cei de pe margine care fluieră, ci la cei care au fost cu atribuție de decizie și au făcut PUG. Eu ce pot să fac? Dacă nu dau autorizație de construire în condițiile legii, mă dau în judecată pe mine și pe funcționarii mei și plătim daune. Doi ani a durat dezbaterea pe acest subiect. Propunerea inițială era de patru blocuri, de patru etaje, iar comisiile de specialitate, ca să mai oprească și să mai salveze spațiu verde, au venit cu un bloc de 10 etaje. Nu a fost nicio obiecție față de acest proiect. Eu nu am auzit, iar primăria, odată ce a intrat pe un drum cu sens unic, nu are ce face. Greșeala a fost atunci când proiectanții au schimbat destinația: din spațiu verde, în spațiu de construit", a spus primarul Clujului, fără a explica clar de ce anume s-a făcut derogarea regimului de înălțime, de la două etaje, la zece etaje.
Arhitecții care au relizat Planul Urbanistic General al Clujului, susțin că prin acest document, adoptat în 2014, ”nu s-a schimbat destinația terenului, în nici un caz din spațiu verde în teren pentru construcții. Dacă în cazul proiectului cu 10 etaje se poate vorbi de o derogare, atunci derogarea e făcută de la actualul PUG”. Mai mult, societatea de arhitectură Planwerk, susține că derogarea la regimul de înălțime s-a făcut în 2005, prin HCL nr. 252 / 2005, care a aprobat un PUZ zonal, prin care se permitea derogarea de înălțime de la două, la zece etaje.
Recomandările noastre
