Guvernul a dat peste un milion de euro pentru organizarea expoziţiei "Comorile României" în China, dar nu găseşte resurse pentru susţinerea proiectelor care aduc garantat bani în ţară.

Odată cu sosirea lui Kelemen Hunor la şefia Ministerului Culturii s-au deblocat din fondul de rezervă al Executivului aproape cinci milioane de lei, echivalentul a peste un milion de euro, pentru expoziţia "Comorile României" în China, cel mai mare eveniment de acest tip organizat vreodată de România peste hotare. Decizia poate fi pusă pe seama dorinţei autorităţilor de la Bucureşti de a reintra în graţiile omologilor de la Beijing.

"E greu de găsit un raport cost-beneficiu palpabil, dar dacă vrem să reconstruim relaţia cu chinezii, mai ales că ei respectă asemenea lucruri, atunci poate fi considerat un gest de curtoazie", spune Cristian Pârvan, secretarul general al Oamenilor de Afaceri. Acesta nu crede însă că investiţiile chinezeşti anunţate în România se vor concretiza mai rapid, ca urmare a acestui demers, însă "dacă nu cheltuim nimic nu putem aştepta că ne construim o imagine în afară", subliniază Pârvan.

Comori ignorate

În schimb, o sumă mai mică faţă de cea alocată pentru expoziţia din China, care va avea loc în toamnă, ar fi dat o gură de aer organizatorilor Festivalul Internaţional de Teatru de la Sibiu (FITS), eveniment programat în iunie. Aceştia au cerut fonduri de la Ministerul Culturii şi de Educaţie, însă până acum nu au primit un răspuns favorabil.

"Din păcate, în România nu există o gândire în ceea ce privește un buget multianual. Programul pentru ediția din 2014 e finalizat din septembrie 2013, avem programul gata în proporție de 80% pentru ediția din 2015 și lucrăm și la cel pentru 2016. Lucrăm cu parteneri din întreaga lume și se va ajunge ca ambasadorii din cele 70 de state participante să constate că acestea au investit bani prin companiile care susțin evenimentul, și că România, prin Ministerul Culturii, nu a alocat niciun leu. Ministrul ne-a promis că încearcă să deblocheze fonduri. Sperăm să ajungem la o normalitate, să avem buget multianual", ne-a declarat directorul festivalului, profesorul Constantin Chiriac.

Însă, un aspect foarte important este termenul la care vor veni banii de la stat.

"Am făcut cerere pentru 4 milioane de lei. Sunt convins că nu voi primi această sumă. M-aș mulțumi și cu un milion, dar e foarte important când se alocă. Un leu alocat în ianuarie are cu totul altă valoare față de un leu primit în luna mai sau iunie. Cu leul din ianuarie pot face licitații din timp și obține prețuri mai bune la transport, cazare, electricitate. Tot ce facem trebuie să facem în interesul țării", subliniază profesorul, care nu este remunerat pentru munca de organizare a festivalului de la Sibiu.

Evenimentul este al treilea în lume ca anvergură. Anul trecut, au fost peste 62.000 de spectatori pe zi, iar toate spaţiile de cazare din Sibiu şi din localităţile învecinate au fost ocupate, ceea ce înseamnă venituri importante pentru hotelieri, patroni de restaurant, magazine sau firme de transport.

"De multe ori vin personalități pe ultima sută de metri. Anul trecut am cazat invitați și la Mediaș sau Ocna Sibiului, pentru că în oraș nu mai era niciun loc liber. Datorită personalităților care vin la festival, ne mediatizează și posturile mari. CNN a venit gratis la Sibiu. Apoi Sibiul a devenit a opta destinație turistică a lumii. Am reușit să atragem atenția presei internaționale. Din 2007, când Sibiul a fost Capitală Europeană a Culturii, încoace am reușit să creștem numărul de turiști și de vizitatori, ceea ce e o raritate printre orașele foste capitale europene ale culturii", subliniază Constantin Chiriac.

Gânditorul, la schimb cu Armata de teracotă

În China vor ajunge unele dintre cele mai importante piese de patrimoniu de la muzee din întreaga ţară. Printre acestea se numără vestigii antice, ca vase pictate din tezaurele Cucuteni şi Gubelniţa, piese din aur din tezaurele de la Perşinari şi Şinova sau din argint, arme din bronz, Cloşca cu puii de aur, care face parte din tezaurul de la Pietroasele, Gânditorul sau Coiful de Aur de la Coţofeneşti, Prahova. Totodată, vizitatorii chinezi vor putea admira piese din tezaurele dacice de la Sarmisegetuza Regia sau Sâncrăieni, sculpturi, sticlărie şi bijuterii romane descoperite la Tomis, Histria sau Hârşova.

Din obiectele care aparţin Evului Mediu, vor pleca spre China o cruce bizantină de o valoare inestimabilă, piese din tezaure din secolul al XI-lea, din tezaurul de la Cotnari, o diademă din aur şi argint cu smaralde şi rubine, veselă medieval, argintărie liturgică din vremea lui Matei Basarab, Vasile Lupu şi Constantin Brâncoveanu, icoane şi broderii de pe timpul lui Alexandru cel Bun şi Ştefan cel Mare sau potire din patrimoniul Muzeului Brukenthal. Alături de acestea, la expoziţia "Comorile României" vor putea fi admirate piese de mobilier, de la lăzi de zestre la dulapuri pictate din secolul al XVII-lea, sau costume din secolele XVI-XVIII, din colecţiile Muzeului Naţional de Istorie a Bucovinei.

Selecţia exponatelor şi pregătirea lor pentru lungul drum către China este o muncă titanic, spune doctoral Ernest Oberlander-Târnoveanu, directorul Muzeului Naţional de Istorie, cel care se ocupă de organizarea evenimentului. "Este o expoziţie care va reflecta naşterea şi evoluţia civilizaţiei noastre", ne-a precizat acesta. Cât despre munca de convingere dusă cu colegii din ţară, pentru a-i face să trimită piesele, Târnoveanu spune că a fost "extreme de complicată, deoarece se lucrează cu foarte multe muzee, trebuie să selectezi ce opere să fie expuse". "O dată la 25 de ani"

Decizia de a organiza o expoziţie de o asemenea anvergură în China a fost luată după ce autorităţile de la Beijing au adus în România o parte din Armata de teracotă, descoperită în 1974. Celebrele sculpturi, considerate a opta minune a lumii, au fost expuse pentru prima oară în Europa de Est în România, la Muzeul Naţional de Istorie, anul trecut, alături de numeroase piese din patrimoniul Chinei.

"La finalul expoziţiei chinezeşti, s-a convenit ca România să organizeze un eveniment similar în China. Va fi prima mare expoziţie mare a României în China şi cea mai importantă realizată vreodată în afara graniţelor. Un asemenea eveniment se organizează o dată la 25 de ani", spune directorul Muzeului Naţional de Istorie.

Expoziţia s-ar putea deschide în toamnă, timp în care muzeografii din ţară vor pregăti cele 800 de piese pentru drum. Acestea vor fi puse în ambalaje special, iar apoi în containere, astfel încât să nu fie afectate în timpul transportului. Cu totul, avioanele Ministerului Apărării vor transporta circa 10-12 tone, cât vor cântări exponatele ambulate. În bugetul instituţiei există fonduri speciale pentru asemenea transporturi.

Cu banii de la stat se vor acoperi alte cheltuieli, cum ar fi contractarea unei companii de asigurări. Valoarea asigurată a celor 800 de piese se ridică la circa 200 de milioane de euro, iar în curând va fi publicată o cerere de ofertă pe SEAP, spune Ernest Oberlander-Târnoveanu. Pentru o expoziţie obişnuită, asigurările reprezintă 60-70% din costuri.

Obiectele din muzeele româneşti vor fi expuse la Beijing, Shanghai şi Xian, cele mai importante centre financiare ale Chinei. "Patrimoniul este unul dintre cei mai buni ambasadori. Sunt sigur că expoziţia va atrage şi turişti în România, deoarece cei care vin la asemenea expoziţii sunt oameni cu putere de decizie şi resurse financiare", subliniază Ernest Oberlander-Târnoveanu.